Dacã ne dorim investiþii strãine, un brand construit în jurul mânãstirilor din Vâlcea, Bucovina, Maramureº sau al mitului Dracula sunt total irelevante fiindcã relaþia trebuie direcþionatã cãtre prestigioase publicaþii de afaceri ºi organisme de lobby. Legãtura cu strãinãtatea este obligatorie fiindcã avem nevoie de experienþa ºi pregãtirea lor, de banii ºi mentalitatea pe care ne-o aduc ºi ne-o transferã. Rolul cel mai mare revine însã liderilor români care, indiferent de culoarea politicã sau de succesiunea la putere, trebuie sã înþeleagã faptul cã imaginea þãrii depinde mai ales de ei. Doar liderii acestei þãri pot transforma o iniþiativã, fie ea publicã sau privatã, într-un proiect realmente naþional. Miza este una singurã – banii, ºi din ea pleacã toate celelalte: politica - vom fi bine vãzuþi, contãm în ochii celor puternici; cultura - produsele noastre culturale prosperã, scriitorii noºtri sunt traduºi, istoria noastrã începe sã prezinte interes pentru strãini; sportul - avem resurse pentru a ne descoperi ºi creºte talentele; educaþie-sistemul odatã finanþat cum trebuie, începe sa producã elite intelectuale; societatea în ansamblul ei se însãnãtoºeºte, se dezvoltã, scapã de cenuºiul unei existenþe banale.
În Scandinavia, mai mult ca în orice altã parte a Europei, muzeul este o instituþie ce-ºi propune sã conserve, alãturi de valori culturale naþionale sau universale, ºi aspecte din cele mai diverse domenii de activitate din comunitãþile nordice. De aceea, alãturi de muzeele clasice de artã întâlnite în oraºe precum Copenhaga, Stockholm sau Oslo,în spaþiul nordic se aflã un impresionant numãr de „altfel” de muzee. În primul rând sunt muzee în aer liber, care acoperã cu exponate ºi personaje vii, douã trei secole de existenþã, reconstituind spre exemplu viaþa din aºezãrile vikingilor. În al doilea rând, când spunem „altfel” de muzee, ne referim la muzee aºa-zis tematice, dedicate unor meserii (navigaþie, vânãtoare, pescuit);instituþii(teatru, presã, poºtã, radio) aºa cum nu lipsesc muzee despre istoria costumului, jucãriilor, a pedepselor sau istoria culturalã a femeilor. În Norvegia, drumeþia este consideratã sport naþional aºa cã nu mai este cazul sã ne mirãm cã aici au apãrut astfel de oferte într-un numãr atât de mare.
În România nu existã nici un astfel de parc tematic, iar în zona Râmnicului ºi-ar gãsi locul cum nu se poate mai bine, un parc tematic dedicat “Drãculeºtilor “.
Eu însumi am iniþiat la Râmnicul Vâlcea, împreunã cu Muzeul Judeþean de istorie, o acþiune unicat pentru România, intitulatã „Muzeu Viu”.
Copiii din clasele mici ale Liceului pedagogic din Râmnicu Vâlcea, au venit în vizitã la muzeu ºi au fost surprinºi de faptul cã personaje legendare, istorice sau de poveste, au prins viaþã ºi au ieºit din vitrine spre bucuria tuturor. Primul personaj întâlnit a fost „Regele Lup”, fiindcã istoricul Nicolae Iorga, a emis ipoteza cã numele de Vâlcea, ar putea veni de la vechiul cuvânt dacic „Vâlc” care însemnã Lup. Copiii l-au putut vedea mai apoi, pe cneazul Farcaº, conducãtor al acestor locuri, el fiind pomenit în „Cronica cavalerilor ioaniþi”, un document dat acestora de regele Ungariei în anul 1247.
Anual peste 2000 de muzee de pe întregul continent participã la programul european „Noaptea muzeelor”, sub genericul „Lumini în noapte”. Programul îºi propune sã atragã publicul tânãr ºi familiile la vizitarea ineditã, în nocturnã, a colecþiilor muzeale, oferindu-le astfel o nouã perspectivã asupra modului în care aceste instituþii de culturã se adreseazã ºi pot servi comunitatea. Din România, s-a alãturat acestei acþiuni unicat, doar muzeul etnografic din Dumbrava Sibiului, instituþie care îl are la cârmã pe prof. dr. Corneliu Bucur, un manager cultural ºi turistic, fãrã egal. Adâncã preþuire domnule profesor !
Sunt localitãþi în lumea asta, care trãiesc numai din turism. În fiecare an este refãcutã bãtãlia de la Waterloo, unde, în anul 1815, împãratul Napoleon a fost învins e englezi ºi de prusaci. Este o dovadã cã istoria este mai puternicã decât prezentul. Anul acesta au participat la spectacolul care s-a desfãºurat lângã locul original, circa 3.000 de interpreþi voluntari. Costurile sunt semnificative: costumul unui soldat infanterist costã cam 2000 de lire, în timp ce unul de comandant de husari costã peste 3000 de lire. Cei care se jucau de-a armata lui Napoleon, îmbrãcaþi în albastru, vorbeau toate limbile pãmântului, inclusiv engleza ºi germana. Rolul lui Napoleon a fost jucat de istoricul american Mark Schneider. Aceste rememorãri istorice atestã faptul cã noi bãrbaþii rãmânem veºnic copii ºi doar costul jucãriilor se schimbã o datã cu vârsta.
În Germania, la nivelul fiecãrui land,se bucurã de un deosebit succes o emisiune de televiziune intitulatã „Excursie în propriul oraº”. Asta fiindcã realizatorii posturilor de televiziune locale, au constatat cã oamenii ºtiu prea puþine despre istoricul precum ºi despre prezentul localitãþilor în care trãiesc.
Un astfel de proiect am sã derulez ºi eu din aceastã toamnã la Râmnicu Vâlcea.
Noi românii, pentru a scãpa de false impresii, egolatrie ºi de iubirea excesivã ridicatã adeseori chiar la rang de statuie trebuie sã ne îndepãrtãm în timp ºi spaþiu, pentru a cuprinde complexitatea zonei ºi a localitãþii luate drept punct de referinþã. Trebuie sã aºezãm fiecare localitate cu potenþial turistic, într-un cadru referenþial amplu, cu proiecþii locale, regionale, naþionale ºi europene ºi dupã ce s-au fixat repere ºi termene exacte trebuie pornit la lucru, cu maximum de profesionalism ºi conºtiinþã. Numai având lucruri competitive îi putem invita pe managerii marilor companii de turism ca sã ne punem la masa dialogului, a negocierilor ºi mai apoi sã semnãm contracte ºi sã facem cu adevãrat afaceri. Pentru a face turism adevãrat, trebuie renovat un întreg sistem ºi gândite oferte pentru cele mai diverse tipuri de clienþi.
ªtefan BRANDES-LÃÞEA
0722.767.215
e-mail:draculestii_transilvani@yahoo.com
Foto: ªtefan BRANDES

    Comments >>