Generoasa naturã a dat plaiurilor vâlcene “cu amândouã mâinile din toate frumuseþile ºi din toate comorile cu care-i înzestratã Þara Româneascã”
(Alexandru Vlahuþã - “România pitoreascã”).

      Puþinã lume ºtie cã apele minerale provenind de la izvoarele situate în staþiunile balneo - climaterice vâlcene au vindecat de boli consi-derate incurabile, mari oameni ai lumii. Pentru a evidenþia calitãþile terapeutice ale acestor ape, trebuie amintit faptul cã doctorul francez Joseph Caillat care în 1854 a poposit o vreme pe meleaguri valahe, a procedat în anul 1859 la analiza apelor minerale de la Cãlimãneºti, iar în anul 1869 împãratul Franþei, Napoleon al III-lea, la recomandarea doctorului Carol Davilla, s-a tratat cu apã mineralã dusã cu diligenþa, de la izvoarele din Cãlimãneºti.

      Toatã Valea Oltului, aceastã mare cetate ocrotitoare a românilor în zile de primejdie, este plinã de amintiri istorice. Nu e zidire veche, ruinã, movilã de pãmânt, de care sã nu fie legat un cântec, o legendã, un nume de viteaz.

La Mãnãstirea Cozia îºi doarme somnul de veci Mircea Voievod. Mihai Viteazul îºi convoacã aici pentru ultima datã colaboratorii, hotãrând asupra modalitãþii de a continua lupta. La Govora, Matei Basarab aºeazã tipografia care avea sã aducã prin cãrþile tipãrite în limba românã o adevãratã renaºtere culturalã a Þãrii Româneºti; aici s-au acoperit de glorie pandurii lui Tudor Vladimirescu împotriva armatelor otomane; aici a vibrat pentru prima datã, sub bagheta lui Anton Pann, imnul “Deºteaptã-te române”.

Þinuturile mirifice, de basm ºi de legendã, cu un pitoresc fãrã seamãn cu care este înzestrat judeþul Vâlcea, au favorizat dezvoltarea turismului, prin punerea în valoare a acestui tezaur de nepreþuit.

Zona montanã, reprezentând 1/3 din suprafaþa judeþului, oferã atracþii formidabile: chei, cascade, peºteri, peste 80 de trasee marcate ºi întreþinute, posibilitatea practicãrii alpinismului, schiului, pescuitului ºi vânãtorii sportive. Turismul montan beneficiazã de condiþii deosebite de cazare ºi petrecere a vacanþelor în staþiunile de acum celebre, Voineasa ºi Vidra.
În cadrul grupei montane Parâng - Cindrel se înscrie pitoreasca Vale a Lotrului, aflatã între Munþii Lotrului (2244 m) ºi Munþii Latoriþei (2.063m). Se impun privirii peisaje alpine deosebite: forme glaciare sãlbatice, asemãnãtoare cu cele din Alpi, defileul ºi cataractele Lotrului, lacurile glaciare din apropierea Obârºiei Lotrului, lacurile de la Galbenu ºi Petrimanu.
Armonia teritoriului, priveliºtile de o rarã frumuseþe din defileele Oltului, Lotrului, Lotriºorului ºi Bistriþei, salba de lacuri de acumulare, dintre care nu putem sã nu amintim Brãdiºorul ºi Vidra, pârtiile de schi ºi traseele turistice, toate la un loc fac ca turistul sã se simtã bine ºi sã revinã în aceste locuri.

Zona montanã a judeþului Vâlcea cuprinde de fapt patru perimetre oarecum distincte:
• Staþiunile de pe Valea Lotrului, respectiv Voineasa, Vidra, Obârºia Lotrului;
• Þara Loviºtei din stânga Oltului, pe culoarul Curtea de Argeº, Suici, Periºani, Câineni;
• Parcul Naþional Cozia;
• Zona Munþilor Cãpãþânii.
Fiecare dintre aceste patru perimetre are probleme specifice care pot fi însã rezolvate pe termen mediu, astfel încât resursele turistice naturale ºi antropice de care dispun sã poatã fi puse în valoare prin activitãþi de turism.

CÃLIMANEªTI
Apã pentru Napoleon

Este staþiune balneoclimatericã,situatã pe DN7 la 18 km de Râmnicu Vâlcea, la altitudinea de 260 m.
Frumoasa staþiune dispune de izvoare reci ºi fierbinþi care þâºnesc de la o adâncime de 1.200 m ºi sunt captate cu ajutorul unor sonde de mare adâncime.
Apele minerale ale staþiunii Cãlimãneºti - Cãciulata sunt atermale, ieºind din pãmânt la temperatura de 5-14 grade Celsius cu excepþia izvorului Bivolari, care este mezotermal - cu o temperaturã de 19-23 grade Celsius.
Din punct de vedere al compoziþiei chimice, apele minerale sunt: sulfuroase, clorosodice, calcice, magnezice, bromurate ºi iodurate.
Unele din izvoarele cu ape minerale atermale ºi termale se folosesc pentru curã internã, iar altele sub formã de bãi minerale, pulverizaþii inhalaþii, irigaþii în tratamentul intern al afecþiunilor gastro-intestinale, de rinichi, metabolice ºi nutriþie sau în curã externã (bãi calde sau reci) în bolile terapeutice, echivalând cu cele din Aix-les Bains, Eaux-Banes sau Baden - Baden.
Pentru a evidenþia calitãþile terapeutice ale acestor ape, trebuie sã amintim cã doctorul francez Joseph Caillat care în 1854 a poposit o vreme pe meleaguri valahe, a procedat în anul 1859 la analiza apelor minerale de la Cãlimãneºti, iar în anul 1869 împãratul Franþei, Napoleon al III-lea, la recomandarea doctorului Carol Davilla, s-a tratat cu apã mineralã dusã cu diligenþa, de la izvoarele din Cãlimãneºti.

BÃILE OLÃNEªTI
Apele curative au fost premiate încã din secolul XIX

Staþiune situatã la poalele munþilor Carpaþi la 20 km nord - vest de Râmnicu Vâlcea, este singurul loc din þarã unde se efectueazã tratament pentru desensibilizarea organismului la bolnavi cu diverse afecþiuni alergice, prin injecþii cu apã mineralã izotonã; de asemenea apele minerale bogate în substanþe multiple fac adevãrate minuni în tratarea unui spectru larg de afecþiuni în cura internã ºi externã, ale tubului digestiv, rinichilor ºi cãilor urinare, boli de nutriþie, afecþiuni ale pielii, ale sistemului nervos periferic, ale bolilor profesionale.
Calitatea curativã a apelor cu o mineralizare de 3-18 grame/litru rivalizeazã cu cele ale unor staþiuni de peste hotare, ca: Hall Weissbaden, Aix-la Chapelle, Aix les Bains, Baden-Baden sau Karlovy - Vary.
Apele minerale de la Olãneºti au fost analizate din punct de vedere chimic încã din anul 1830. În anul 1873 au fost medaliate cu aur la Expoziþia Internaþionalã de la Viena.
Prin aºezarea sa geograficã, climã, acþiunea terapeuticã a apelor minerale, Staþiunea Bãile Olãneºti beneficieazã de toate caracteristicile unei zone turistice complexe, turismul reprezentând ºansa dezvoltãrii oraºului ºi punerea lui în valoare atât pe plan naþional cât ºi internaþional.

BAILE GOVORA
Record absolut

Este un oraº predominant balneoclimateric ºi turistic de interes naþional. Staþiunea este aºezatã la o altitudine de peste 360 m, la adãpostul unor dealuri împãdurite de fag ºi stejar într-un climat puternic ionizat.
Bãile Govora este singura staþiune din România unde raportul dintre aeroionii pozitivi ºi cei negativi este egal cu 1.
Apele minerale clorosodice, iodate, bromurate, sulfuroase, slab concentrate, ca ºi nãmolul mineral sunt indicate în tratamentul aparatului locomotor, respirator, ORL, sistemului nervos periferic.
Înfiinþatã în anul 1886, staþiunea Bãile Govora este consideratã una dintre cele mai bogate staþiuni în ape iodurate ºi bromurate din lume, a doua din Europa.
Este unica staþiune din þarã în care se aflã ape minerale cu o compoziþie chimicã diferenþiatã ca: ape sãrate iodurate, bromurate, sulfuroase foarte concentrate, izvoare crenoterapie cu ape hipotone, sulfuroase, bicarbonate, sodice, calcice ºi magneziene.
Apele izvoarelor de curã internã slab mineralizate sunt caracterizate printr-o concentraþie micã de hidrogen sulfurat ºi clor, dar bogate în bicarbonaþi.
Staþiunea dispune de instalaþii pentru bãi calde cu ape sulfuroase ºi iodate, instalaþii pentru împachetãri cu nãmol, bãi cu acid carbonic, ultra-sono-aerosoli, sãli de culturã fizicã medicalã, instalaþii pentru fizioterapie ºi biuvete pentru curã internã.
Turismul balnear din aceastã staþiune se realizeazã cu ajutorul structurilor de primire turistice construite în ultimii 30 de ani.

(informaþiile din acest material
au ca sursã site-ul ansse.ro)
• material realizat de Octavian HERÞA

    Comments >>