Ramnicul, oras contemporan

Categ: Arhitectura | • by Petre Cichirdan


     În Râmnic, exceptând acþiunea din anii 70 când au fost demolate, în loc sã fie reparate, toate, aproape toate, relicvele trecutului, mai puþin clãdirea Primãriei, casa lui Zamfirescu, casa lui Anton Pann, cele alte câteva case de pe Calea lui Traian, între centru ºi podul lui Hozoc, de pe Praporgescu, între primãrie ºi prefecturã, exceptând fapta reprobabilã a unei prim secretare de la þarã care a vrut sã transforme Calea lui Traian în alee pietonalã, singura cale auto mai de doamne ajutã, aºezând pe asfalt glastre din beton, cu flori , ronduri mobile, ghivece, pãmânturi ºi alte acareturi (atenþie, edilului de azi, strada este fãcutã totuºi pentru maºini ºi nu pietoni, nu majordomi ºi nu jmecheri ridicãtori de vehicole, strada nu poate tot timpul sã fie denivelatã apoi iar nivelatã, pictatã ºi repictatã…), arhitectura, consideratã ARTÃ, a fãcut paºi importanþi. Deºi, mã repet, nu avem un centru vechi care sã ne dea prilejul de a construi unul nou, avem un oraº în care pãdurea coboarã pânã în centru, care este curat (un curat devenit banal, un neintelectual slogan în funcþiune de prea mulþi ani), un oraº care asigurã pensionarilor liniºte ºi celor cu treabã ºi fãrã treabã un imens spaþiu pentru plimbãrealã între orele 8 ºi 15… Pe lângã faptul cã în locul vechiului Versail s-a ridicat un cartier care poate fi considerat un adevãrat centru, nordul Râmnicului, cel dintre Hozoc ºi Cetãþuie, exceptând gafele istoricilor ºi edililor referitoare la vestita Cetãþuie, acelea de a o lãsa în paragine, pãrãsitã în umbra celebritãþii dealului cu capre ºi salcâmi, s-au mai nãscut reliefuri arhitectonice demne de remarcat… Unul dintre acestea este colþul, groapã, dintre ºoseaua DN 7, pod baraj nord, calea feratã, Hidrocentrale, Hidrocanstrucþia SA, pompieri, acolo unde s-a realizat o rezolvare citadinã demnã de invidia altor oraºe, unde în loc de baltã ºi ronduri þãrãneºti de flori troneazã noul sediu al reprezentanþei DACIA-RENAULT, având acea minunatã planã esplanadã betonatã încadratã de un verde ºi crud gazon, motelul-hotel VHM, vile atrãgãtoare, fundal de Electrocentrale, tot ce vrei pentru ca Râmnicul sã primeascã o imagine virtualã cu adevãrat europeanã… În comparaþie cu fratele Sibiu, nu se ºtie încã dacã mai mare, unde lucrurile pentru 2007 s-au hotãrât în Luxemburgul siamez, Râmnicul este cu mult în urmã, din toate punctele de vedere, nu de acum ci de mai multã vreme…Totuºi el îºi apãrã valoarea esteticã cu biserici ºi curãþenie, cu ºosele pavate, dar la intrare, unele, urât pictate ( cum ar fi cea dinspre nord). Ar mai putea intra în calcul apele, soarele, dealurile, malurile, de ce nu liceul Lahovary, Mircea cel Bãtrân, casa Simianului, Primãria, Tribunalul, Palatul de Justiþie, Capela cea prea mult exploatãtã… Este clar, pentru a ne ridica urbea capitalã de judeþ la o anumitã valoare, trebuie refãcutã faþada la peste 60 procente dintre clãdiri, trebuie sã scriem cãrþi precum Ivireanul ºi Anton Pann, trebuie sã ne descoperim artiºtii reali, sã ne redescoperim în tehnologie, sã ne impunem prin culturã ºi invenþie în realitatea care obligã azi… Peste câþiva ani, ani care se anunþã de imensã prostie, încã, intrând în atenþia ecologilor (sau anchetatorilor), aceste cocoþãri de vile pe dealuri, pe maluri rupte virtual, ruºinos construite de coþcari, atunci, din pãcate, nu vom avea de a face cu simieni sau cu lahovari, ci cu hoþi de muncã vie ºi de materiale, cu case ruºinoase care nu vor valora doi bani... 12.10.05



    Comments >>


Articol citit de 36 ori.