Evenimentul muzical petrecut în Rm.Vâlcea sãptãmâna trecutã cel mai important, rãmâne, fãrã îndoialã, concertul trioului „Allegretto” din Craiova desfãºurat miercuri searã pe scena Filarmonicii, într-un program variat cuprinzând Divertismentul în re major de Joseph Haydn, un Trio de Franz Schubert ºi Cvartetul cu pian op. 60 de Johannes Brahms. Cvartetul cu pian, pe lângã cei trei componenþi ai trioului, Luana Gorun – vioara 1, Dorina Pîrlea – violã ºi Elvis Ciuculescu – violoncel, a fiinþat pe scenã împreunã cu pianistul Florin Berculescu.
Numeam ceva mai sus acestã manifestare ca fiind evenimentul cel mai important al sãptãmânii, întrucât, cu numai douã zile înainte, pe aceeaºi scenã, se desfãºurase concertul de stagiune curentã al Filarmonicii vâlcene într-un program Festival Mozart, susþinut de orchestra simfonicã, dirijorul Florin Totan ºi pianistul Sandu Sandrin, ºi cuprinzând Uvertura la opera „Don Giovanni”, Concertul pentru pian KV 467 ºi Simfonia nr. 41 „Jupiter”, iar recitalul de miercuri a fost mai aplaudat.
Dar nu aplauzele au fost cele care m-au determinat sã compar cele douã concerte, sã le clasific...Odatã, interpretarea neinteresantã, constantã în colorit monoton, lipsitã de vibraþia oarecum spumoasã de specific mozartian, caracteristici ce s-au fãcut simþite pe parcursul primelor douã lucrãri programate în simfonicul de luni, menþionând însã favorabil prestaþia lui Florin Totan în simfonia „Jupiter” ºi, a doua oarã, remarcând prestaþia muzicii camerale de calitate în general ºi prezenþa unui cvartet cu pian, minunat în interpretare, în special.
Muzica de camerã, în opera de creaþie a marilor compozitori, reprezintã, în mod sigur au spus-o ºi alþii înainte, anticamera marii muzici...În aceastã sintagmã nu intrã, dupã pãrerea mea, sub aspesct valoric, muzica de cvartet de coarde sau de cvartet cu pian care, în cadrul oricãrui curent muzical sau etapã de istorie a muzicii, reprezintã o formã esteticã puternic personalizatã, individualizatã. La mai toþi marii reprezentanþi ai artei sonore, cvartetul, pe lângã sarcina premonitorie referitoare la ºtiinþa creatorului, reprezintã o culme a propriei creaþii... Muzica cvartetului de coarde, de cvartet cu pian, de multe ori ºi cea de quintet sau de cvartet de coarde ºi pian, reprezintã un domeniu de ºtiinþã ºi tehnologie a muzicii în general, care nu permite actul artistic de creaþie ºi interpretare undeva „pe la mijloc”, el fiind ori foarte bun, ori foarte prost.
Sã ne reamintim numai, compozitori sacri ai muzicii universale precum Haydn, Mozart ºi Beethoven, au creaþii monumentale ale muzicii de cvartet ºi, îmi permit sã spun, parcã anume fãcute pentru a-i individualiza, pentru a-ºi definii fiecare crezul artistic.
Nimic nu poate fi mai sensibil transmis de la om cãtre oameni, de la Dumnezeu cãtre creaþia Sa, mai spiritual, mai perfect ºtiinþific ºi emoþional, mai intelectual, aºa cum o face aceastã muzicã, chiar ºi atunci când aceasta poartã numele de ...Cvartetul diavolului (Beethoven)!
Permiteþi-mi sã includ în grupul celor trei demiurgi ai muzicii universale, ºi pe Johannes Brahms care, ºi numai prin cvartetul cu pian op.60, interpretat miercuri searã, stã alãturi de cei trei. Sigur, mai sunt ºi alþii...
Alãturi de conþinutul bogat în idei, de ruperile ductile de ritm, de dezlãnþuirile extraordinare ale acordurilor pe cele patru instrumente, de sincronismul armonic minunat care imprimã întregii lucrãri un perfect caracter de „legatto” romantic, alãturi de stilul perfecþionist intrinsec adoptat ºi reuºit de Brahms la nivelul timpului sãu, acest perfecþionism impunându-l la baza muzicii germane specificã secolului XX, interpretarea cvartetului craiovean, din seara concertului de miercuri, a lãsat spectatorul vâlcean fãrã replicã.
Fãrã cusur tandemul Elvis Ciuculescu – Dorina Pîrlea. Autosincronizatã mai bine în cvartetul cu pian ºi sonorizatã perfect în ansamblul celor trei „corzi” s-a prezentat Luana Gorun, vioara 1. Formidabilã mi-a pãrut prestaþia pianului, care a dat cota de valoare în interpretarea acestui cvartet de Brahms...
Îngemãnarea claviaturii cu cele trei instrumente de coarde, subtilitãþile sale de ton, de volum ale acesteia, reþinera sa forþatã într-un plan de profunzime acusticã dar ºi filozoficã, sublinierile de mare rafinament artistic,toate acestea la un loc au fãcut miercuri searã din Florin Berculescu un mare artist!
Am dori, noi cei care alcãtuim publicul vâlcean, sã-l revedem cât mai curând în concert la Filarmonicã pe acest pianist de mare sensibilitate, de mare încãrcãturã spiritualã ºi intelectualã, poate într-un concert „nr.1” de Ceaikovski, poate într-un Rahmaninov, de ce nu, într-un recital Debussy...
Trebuie sã remarcãm acþiunea Filarmonicii, iatã, la un interval relativ scurt de timp, de a aduce la Rm. Vâlcea formaþii camerale de prestigiu, formaþii de cvartet, care nu fac altceva decât sã îmbogãþeascã cultura muzicalã a melomanilor ºi a tinerilor aspiranþi la suprema mãestrie de interpretare artisticã.
Trebuie, de asemenea, sã consemnãm deficienþa programului de salã în conþinutul sãu tematic care, în cazul concertului de miercuri, a provocat uºoare manifestãri ilare, cum au fost acelea, pentru a nu ºtiu câta oarã, de a se aplauda atunci când nu trebuie, de a nu ºti ce se interpreteazã, ºi acest lucru numai pentru faptul cã spaþiul ºi conþinutul tehnic alocat lucrãrilor a fost minim.

25.01.05

    Comments >>