După recitalul susţinut marţi 20 octombrie 2015, încântat de ceea ce am văzut şi auzit, presat de timp ca să pot fi prezent şi la spectacolul de teatru susţinut de Teatrul Evreiesc de Stat, având-o pe Maia Morgenstern în rolul principal, i-am scris o scrisoare electronică minunatei artiste Luiza Borac, care reuşise să transforme sala de la Lahovari, a Filarmonicii, într-un templu al artei muzicale, al pianului! „Felicitări pentru cele două seri. La recital, nu am putut rămâne decât patruzeci de minute. Recitalul, atât cât l-am urmărit, a arătat cât de minunată este muzica, instrumentul dumneavoastră, pianul. Au fost momente fascinante. Am înregistrat primele două mişcări. Vă rog să-mi trimiteţi lista lucrărilor, în ordinea interpretării, memoria mea şi cultura dvs muzicală, nepermiţându-mi să presupun lucrările, mai ales când am plăcuta posibilitate să comunic cu dumneavoastră, desigur, numai dacă doriţi acest lucru. Pentru recenzie aş avea nevoie de toate lucrările; pentru secvenţele filmate, pe care vă cer permisiunea de a le promova ca informaţie în presa video! îmi ajung doar primele două…”
*
Luiza Borac are o carieră muzicală strălucită nu numai pe scena românească, dar şi în întreaga lume, în ultimii douăzeci de ani, fiind mesagerul muzical numărul unu, românesc, în Europa de Vest, prin concertele susţinute şi stabilirea ei în Germania; unde activitatea muzicală interpretativă se îmbină colosal cu cea discografică, şi…ştiinţifică, Luiza Borac, obţinând titlul de doctor în muzică. În seara concertului Luizei Borac la Filarmonică, 19 octombrie 2015, pianista ne-a prezentat ultimul său album, Chants nostalgiques (new CD): (“superb sound” Fanfare, “a veritable tour de force” Gramophone, “perfekt” Piano News). Pentru noi vâlcenii, Luiza Borac este însăşi expresia muzicii fiindcă în conştiinţa fiecăruia ea este prezentă, iată, de douăzeci şi opt de ani. În 1987 Luiza Borac susţinea un prim concert seara (27 septembrie, ora 18, Sala de Consiliu a Consiliului Judeţean!), de maestru, în acompaniamentul Orchestrei simfonice din Craiova dirijată de Modest Cichirdan, şi el vâlcean; acum, marea artistă susţinând două concerte, luni şi marţi, cele din 19 şi 20 octombrie…Concertul de Mozart fiind dirijat de Theo Wolters (Olanda).
*
Programul îndrăgitei pianiste a cuprins lucrări de Bach-Lipatti – 2 Arii: „Weil die wollenreichen Herden” şi „Schafe können sicher weiden” (Cantata BVW 208), W. A. Mozart – Rondo KV 485 Re major şi Rondo KV 511 la minor, Maurice Ravel – Suita „Gaspard de la nuit” (Ondine, Le Gibet, Scarbo), Enescu – „Rapsodia Romana” nr. 1 op. 11 La major…Un program care face cinste oricărui pianist matur şi care i-a dat prilejul interpretei noastre să-şi etaleze întreaga gamă de mijloace tehnice şi artistice, întreaga cultură! care au făcut din Luiza Borac un artist pe măsura locului ocupat în ierarhia mondială.
Joahann Seabastian Bach (1685-1750) se trage dintr-o familie de muzicieni de marcă, şi înainte de naşterea sa, dar şi după moarte, continuând tradiţia şi reprezentând în arta sonoră tot ce este mai echilibrat, mai solid, mai frumos-întremat; muzica lui, părând a fi o continuă construcţie care nu se sfârşeşte niciodată… Opusurile lui Bach sunt dominate de un estetic aparte, indefinibil doar prin mijloacele sunetului, şi se bazează pe un continuo nedisimulat, constant, construit treaptă cu treaptă şi simulând infinitul, de parcă muzica sa ar fi stat la baza întregului eşafodaj la construirii Coloanei Infinitului de la Târgu Jiu, autor Constantin Brâncuşi. Se pare că această muzică, stilul ei, i-a fost insuflat genialului compozitor chiar din ceruri, posteritatea, afirmând despre muzica lui Bach, despre el însuşi, că a ajuns la Dumnezeu. O aritmetică a sunetului muzical bine organizat, temperat, un sunet foarte aproape de stiul popular al timpului, turingian, în acelaşi timp cu multă încărcătură ştiinţifică! Acest stil şi melos a rezistat timpului, mai bine ca oricare altul, muzica lui Bach având prin excelenţă caracteristica de modernitate… „Bach nu s-a rupt de viaţa omului şi de idealurile sale. Vastitatea şi diversitatea temelor bachiene, clocotul mereu viu al muzicii sale îndreptăţesc cuvintele lui Beethoven: Nu pârâu, ci ocean trebuia să se numească” (în germană, Bach=pârâu) (BACH Johanis Sebastians – Larousse. Dicţionar de Mari Muzicieni, Univers Enciclopedic).
Dinu Lipatti (19 martie 1917, Bucureşti; d. 2 decembrie 1950, Geneva) este unul din marii interpreţi de pian, din interbelic, geniul său întinzându-se şi asupra lucrărilor de compoziţie şi pedagogie…În interpretarea-recitalul de marţi seara Luiza Borac ne-a arătat întrucâtva înclinaţia, sensibinilatea ei pentru muzica de aleasă condiţie! Partituri de pian moderne: Bach, Mozart, Ravel, Enescu, Lipatti!… toţi pianişti-organişti pursânge-care au ridicat cota acestui instrument, pianul, la vremea lor, pe cea mai înaltă treaptă a evoluţiei …Se poate lăuda pianista noastră că are posibilitatea ocupării unei poziţii privilegiate, seniorală, pe această scară a interpretării, înţelegerii la vârf a muzicii româneşti (Enescu, Lipatti) de mare spiritualitate!
NOTA. Vezi şi secvenţa video de pe Video Arhiva.
pcickirdan
25 10 15
