În perioada 24-26 mai 2012, în judeţul Vâlcea, s-a organizat ediţia a doua a Salonului Naţional de Literatură şi Artă „Rotonda Plopilor Aprinşi”, în memoria I.P.S. Mitropolit şi scriitor Bartolomeu Valeriu Anania (1921-2011). Au participat oameni de cultură de mare valoare, din toate colţurile ţării: scriitori, poeţi, editori, artişti plastici, jurnalişti, cadre didactice universitare, printre care s-a aflat şi academicianul Gleb Drăgan, ajuns la venerabila vârstă de 92 de ani. Amfitrionul a fost cunoscutul scriitor şi ziarist Ioan Barbu. Am avut privilegiul să particip la această manifestare care a avut trei momente, fiecare cu surprizele lui.
În prima zi, pe 24 mai 2012, în holul Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul”, a avut loc vernisajul unei expoziţii de artă grafică, protagonişti fiind Valeriu Jabinschi şi Ion Jabinschi precum şi studenţi ai Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chişinău. Au fost de faţă şi maeştri ai penelului din Vâlcea: Tina Popa, Cristian Sima, Petti Velici, Sergiu Plop, cel care a coordonat expoziţia. Acţiunea a continuat în sala de conferinţe, unde s-a strâns un auditoriu select, format din oameni de cultură vâlceni, cadre didactice, membri ai Forumului Cultural al Râmnicului şi ai Asociaţiei Seniorilor din Educaţie Ştiinţă şi Cultură, ai Fundaţiei Culturale „Sfântul Antim Ivireanul” ş.a. Scriitorul Ioan Barbu, preşedintele executiv al Fundaţiei a prezentat invitaţii şi a anunţat că în titulatura „Salonul Naţional de Literatură” a adăugat şi Artă, pentru a se ilustra mai bine sfera preocupărilor şi activităţilor care se organizează.
Prezent la eveniment, primarul Râmnicului, Romeo Rădulescu a rostit o alocuţiune şi a fost distins cu trofeul „Cerurile Oltului” pentru contribuţia adusă la promovarea culturii române. Apoi, academicianul Gleb Drăgan şi Ioan Barbu au înmânat Diplome de Excelenţă şi Trofeul „Cerurile Oltului” unor personalităţi şi colaboratori, pentru susţinerea şi participarea la această amplă manifestare.
O parte consistentă a reuniunii moderată de prof. univ. dr. Dan Angelescu scriitor, a fost dedicată evocării vieţii şi activităţii Înaltului Bartolomeu Valeriu Anania, cinstirii memoriei sale. Au rostit discursuri însufleţite prof. univ. dr. Mihaela Albu, scriitor, redactor şef al revistei „Lumină Lină”, New York; prof. univ. dr. ing. Pompiliu Manea, membru al Academiei de Ştiinţe Medicale, scriitor şi editor; Ion Lazu scriitor; Florentin Popescu scriitor, redactor şef al revistei „Bucureştiul literar şi artistic”; poetul şi editorul basarabean Vasile Căpăţână, care a transmis salutul academicianului Mihai Cimpoi şi al poetului, de curând academician, Valeriu Matei; Dan Cioca, pictor şi grafician; Ioan Şt. Lazăr, scriitor; preotul Nicolae State Burluşi; Valeriu Diaconescu nepotul I.P.S. Bartolomeu Anania din comuna natală Glăvile ş. a.
S-a subliniat că Bartolomeu Valeriu Anania a fost o mare personalitate, un erudit şi un mare model al literaturii interbelice, care a transfigurat viaţa în artă. A fost teolog, scriitor şi preot plin de har, care te cucerea cu carisma lui, un model de viaţă şi de credinţă. A reprezentat poezia ca pe o sfinţenie, iar ideea fundamentală în creaţia sa este restaurarea genezei prin artă. A fost unul dintre ultimii scriitori care a stat în preajma lui Vasile Voiculescu. Toţi cei prezenţi au fost de acord că cinstim o înaltă faţă bisericească, un mare cărturar, un model de trăire, de civism şi de românism. În context s-a accentuat că dacă suntem adevăraţi patrioţi trebuie să ne cinstim valorile aşa cum se cuvine, iar rezistenţa prin cultură şi prin credinţă trebuie să continue, aşa cum spunea Mitropolitul Clujului, Bartolomeu Valeriu Anania: „rugăciunea este cea care străbate orice zid, orice depărtare”. Totodată s-a apreciat că ce se întreprinde în judeţul Vâlcea pentru Bartolomeu Anania este ceva extraordinar şi trebuie continuat. Sintetizând, scriitorul şi eseistul George Anca a rostit cu evlavie: „Statura lui întrece orice statuie”.
În această atmosferă de înaltă vibraţie sufletească, scriitorul Iona Soare, vicepreşedinte al Forumului Cultural al Râmnicului i-a înmânat lui Ioan Barbu o Diplomă de Excelenţă, conferită de această prestigioasă asociaţie culturală, pentru întreaga activitate pe care a desfăşurat-o pentru afirmarea valorilor perene ale culturii româneşti. În partea finală a simpozionului s-a lansat romanul „Ultimul ţăran”, scris de Constantin Argeşeanu, tipărit la Editura „Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea. Aşa cum a mărturisit şi autorul romanul este o lucrare autobiografică în care şi-a luat–o ca model chiar pe mama sa. Cei care au vorbit despre carte, scritorii Ion Soare care a şi prefaţat-o, Ilie Gorjan, Florentin Popescu au apreciat că scriitorul redă cu fidelitate şi emotivitate imaginea satului românesc.
A doua zi, pe 25 mai 2012, evenimentul s-a desfăşurat în comuna Prundeni, localitate din podgoria Drăgăşani, care a cunoscut în ultimii ani transformări importante care au ridicat-o la rangul de comună europeană. La sediul impozant al Primăriei ne-a primit cu multă căldură primarul Ion Horia Horăscu, aflat la a patra legislatură în această funcţie. Am vizitat şi alte obiective din sfera culturii şi învăţământului: Biblioteca şi grădiniţa din satul Călina, Şcoala Prundeni şi Centrul Cultural Zăvideni. Peste tot am luat contact cu însemnele civilizaţiei. Prin programe judicios elaborate au fost accesate importante sume de bani din fonduri europene. Aceste realizări poartă amprenta muncii şi dăruirii primarului, un om la faptelor, destoinic, cu iniţiativă.
În prezenţa unui număr însemnat de cititori, intelectuali ai acomunei, la Biblioteca din Călina s-a relansat volumul „Ultimul ţăran” de Constantin Argeşeanu, iar scriitorul Ioan Barbu şi-a prezentat două cărţi: „Centrul lumii” şi „Îmblânzitorii de ape”. Vizibil emoţionat, primarul comunei Corbu din judeţul Olt, localitatea natală a lui Ioan Barbu, ing. Constantin Dinuţ, care a venit special pentru acest eveniment, a vorbit în termeni elogioşi despre scriitorul şi jurnalistul cu care se mândreşte şi care a fost declarat Cetăţean de Onoare al comunei.
După amiază, la Centrul Cultural Zăvideni, a avut loc o dezbatere foarte interesantă cu o temă de mare actualitate: „Direcţii şi orientări în literatura română actuală. Cartea la sate, cartea despre sat”, ediţia a II-a, ai cărei moderatori au fost scriitorul şi dramaturgul de mare succes Emil Lungeanu şi Ion Horia Horăscu. Discuţiile au fost aprinse, uneori controversate. Este firesc din moment ce România se află pe ultimul loc în Europa la capitolul legat de lumea cărţilor. Românii citesc de numai 5 euro pe an şi mai grav fiind faptul că peste 50% dintre tineri, conform statisticilor europene, suferă de analfabetism funcţional, având carenţe în interpretarea unui text la prima lectură. S-a reiterat că dotarea cu carte a bibliotecilor comunale este precară, că nu mai sunt promovate valorile autentice ale culturii româneşti în ţară şi peste hotare, că prestigiul şcolii în societate a scăzut etc. S-au formulat şi propuneri valoroase, de natură să aşeze pe un fundament solid învăţământul şi cultura, ca stâlpi de rezistenţă ai ţării. Ideal ar fi ca aceste probleme să ajungă la factorii de decizie politică şi să-i sensibilizeze în luarea unor măsuri corespunzătoare.
Spre finalul programului, dl. arhitect Ionel Vitoc a prezentat revista „Oraşul” pe care o editează la Cluj-Napoca, aceasta fiind recomandată şi la Galicea, iar distinsul scriitor Pompiliu Manea şi-a lansat volumul „Peregrin pe cinci continente”, ilustrat cu ajutorul unui film cu imagini de vis, din locurile pe care le-a vizitat. Au fost şi momente de destindere oferite de grupul vocal „Haiducii” din comuna Amărăşti, de formaţia de dansuri populare „Mândrele” din Prundeni, pregătite de prof. Constantin Ceauşu, respectiv prof. Cornel Roşianu. Renumitul solist vocal şi instrumentist Constantin Ceauşu, şlefuitor de talente autentice, a prezentat un miniconcert, fiind aplaudat la scenă deschisă.
În ultima zi din program s-au vizitat Mănăstirea Dintr-un Lemn din Frânceşti şi comuna Galicea. Istoria Sfintei Mănăstiri din satul Genuneni este impresionantă. Aşezământul monahal datează de la sfârşitul secolului al XVI-lea şi a fost construit, conform tradiţiei, din lemnul unui singur stejar. La sfârşitul vizitei maica stareţă a primit Diplomă de Excelenţă „Cerurile Oltului” înmânată de academicianul Gleb Drăgan.
Ultimul popas a fost la Galicea unde se afla în plină desfăşurare Festivalul „Teodosie Rudeanu” ediţia a X-a. La căminul cultural, în prezenţa unui public numeros, scriitorul Ioan Barbu şi-a lansat cartea „Bâlciul cu amintiri”, care începe cu eseul „Acasă la logofătul Teodosie Rudeanu”. Cei care au luat cuvântul: scriitorii Florentin Popescu, Ion Andreiţă şi Constantin Zărnescu şi profesorii Pompiliu Manea, Florin Epure şi Gheorghe Pantelimon au evidenţiat că Ioan Barbu este un scriitor şi un jurnalist talentat, de mare sensibilitate, care are merite incontestabile în procesul afirmării valorilor culturii noastre naţionale în Europa şi în lume. Cele trei zile petrecute în prezenţa unor nume prestigioase din ştiinţa şi cultura româneacă au însemnat o experienţă unică şi vor rămâne întipărite în memoria şi în sufletul meu pentru tot restul vieţii. Pentru toate sunt profund recunoscător celor care au iniţiat şi realizat acest act de cultură autentică.
04.06.2012
