2015 – „CALEA EROILOR” ÎN PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO

În zilele de 16 şi 17 August, 2014, la Târgu Jiu au avut loc manifestările închinate programului de înscriere a celebrei „Căi a Eroilor” (Masa Tăcerii, Poarta Sărutului, Coloana Infinită de Constantin Brâncuşi) în patrimoniul universal UNESCO, în 2015. Am văzut tot aici, în 2013, înscrierea dosarului pentru UNESCO în prezenţa primului ministru Victor Ponta şi ambasadorului Franţei la Bucureşti, Philippe Gustin.

Ziua de 16 august, în cadrul manifestărilor, a debutat cu un mic spectacol de artă populară, meşteşug şi interpretare vocală care a adunat invitaţii în faţa casei în care a locuit Constantin Brâncuşi în perioada construcţiei Coloanei: Casa Gănescu, care în acea perioadă, 1938, aparţinea familiei Bălănescu şi care se află lângă Consiliul judeţean Gorj. Invitaţii au fost delectaţi de un taraf al Formaţiei Lira Gorjului, Taraful Rela şi Nicu Ciulei, din Brădiceni, Rela, interpretând la acordeon şi voce mai multe bijuterii ale muzicii populare gorjene…

Asistenţa s-a mutat, mai apoi, mai jos câţiva zeci de metri, în scuarul central, unde avea să urmeze un spectacol de muzică populară, după ce în prealabil era programată dezvelirea unei plăci de marmură pe fosta „Boiangerie” în care a lucrat copilul Brâncuşi, în 1887; atunci, casa şi boiangeria lui Ion Mosculescu. După această dezvelire la care au cuvântat Doru Strâmbeanu, viceprimarul Iulia Vînă, Radu Petre Năstase şi Sorin Buliga, pe scena special amenajată în scuar au evoluat rapsozi ai muzicii populare gorjene, după care, în cursul serii, de la 19. 30 o formaţie condusă de Mike Godoroja a ţinut trează asistenţa cu un program special alcătuit: muzică blues, country, folck, rock… „Ne aflăm într-un loc despre care am învăţat din multe manuale de istorie că ar fi fost un loc sfânt!…faptul că dumneavoastră vă aflaţi acum, aici, înseamnă că reeditaţi o prezenţă pe care marele Brâncuşi a dorit să o aibă, iar noi vă mulţumim că în această seară, până vor cădea razele soarelui plecat spre culcare, vom petrece împreună ascultând ceva blues, ceva country, folck şi …rock! Echipa care se află aici, cu mine pe scenă, se numeşte „Blue Spirit”.

Seara, am reuşit să filmez, aproape fiind întunric, pe insula de vis unde se află complexul Anna, de recreere, distracţie, şi care luminat ca ziua, feeric, de apele bazinelor deranjate doar de razele lunii, impresiona prin tăcere, aşa cum nu am mai întâlint deodată cu atâta agitaţie provocvată de sfârşitul unei zile, şi care ne-a produs atâta emoţie! trebuie să recunoaştem, un artefact cu ingeniozitate realizat, şi care nu deranjează naturalul. În acea seară care curma prima zi a manifestării, pentru mine, nu a contat decât…filmul realizat cu modestu-mi aparat!

A doua zi ne-am reunit într-o sală a Muzeului de Artă al judeţului Gorj, frumos ambient de artă, şi am dialogat pe linia personalităţii universale a sculptorului Constantin Brâncuşi, despre anul 2015, când lucrările complexului monument din Parcul Central dar şi de pe explanada verde din arealul Coloanei vor fi întabulate în patrimoniul universal, de UNESCO… Doru Strâmbulescu, Radu Petre Năstase, Iulia Vînă şi Sorana-Constantza Georgescu-Gorjan (fiica realizatorului „Coloanei Infinite” inginerul tehnolog Ştefan Georgescu-Gorjan) au dat startul unei conversaţii de mare potenţial artistic şi ştiinţific, provocându-i pe: Anca Filip, Iosif Kovaci, Genoveva Pogorilovschi, Vlad Ciobanu, Aureliu Goci, Ovidiu Rizopol, Pavel Şuşară, Vasile Fuiorea şi subsemnatul… De menţionat că întreaga manifestare a avut loc pe fundalul filmului pus pe piaţă de Centrul „Georges Pompidou” din Paris, şi care este intitulat „Brâncuşi filmed” un excepţional documentar cu imagini originare care rulează şi pe www.youtube.com la adresa „Brancusi filmed”.

Iosif Kovaci (după ce Anca Filip a enunţat problema dosarului UNESCO): dosarul nu are sorţi de izbândă cu acest nume, „Calea Eroilor”, fiindcă acesta înseamnă cale, stradă, arteră… Şi, având un caracter atât de abstract, nu poate face obiectul unui obiect de patrimoniu universal! rămâne să schimbăm denumirea, să-i spunem Ansamblul Monumental de la Tg Jiu creat de Constantin Brâncuşi. Cu această modificare avem certitudinea intrării celor patru subansambluri (Masă, Scaune alee, Poartă, Coloană, în 2015, în patrimoniul universal.

A luat cuvântul Genoveva Pogorilovschi care a subliniat necesitatea unei conlucrări mai strânse între comisie şi specialişti… A intervenit Vlad Ciobanu şi a subliniat şi domnia sa că o conlucrare este mai mult decât necesară! „O stare de comunicare trebuie insaurată chiar de către acest colectiv (de întocmire a dosarului n.n) şi nu schimbat colectivul!

Preşedintele UAP Gorj, Vasile Fuiorea, a spus celor prezenţi că este mai mult decât necesar, ca după aprobarea în patrimoniul UNESCO, România să-şi fixeze ca brand de ţară, „brandul Brâncuşi”.

Aureliu Goci face o interesantă analogie între starea poetică specifică poetului Ion Barbu (Dan Barbilian) şi forma esenţială-strălucitoare-plină de taină a operei brâncuşiene, subliniem noi, tot aşa cum şi la Brâncuşiana 2014, o comunicare făcea analogia între culoarea lui Van Gogh şi suprafaţa vie a majorităţii lucrărilor lui Constantin Brăncuşi.

Ovidiu Rizopol, şeful delegaţiei de la Petroşani, spune sus şi tare că această Coloană nu putea să fie executată decât la Atelierele Centrale din Petroşani, acolo unde lucra prietenul sculptorului, inginerul Ştefan Georgescu-Gorjan (şi care premerge tehnologului artist de astăzi n.n). Având o mie de lucrători, în 1937, şi reparând şi confecţionând utilaj minier, aceste Ateliere erau o adevărată forţă tehnologică (între 1984 şi 1989 reparaţiile de stâlpi hidrauluici, cei mai grei, s-au executat şi la Hervil Râmnicu Vâlcea, o forţă în acest domeniu n.n).

Pavel Şuşară: S-au spus aproape lucrurile toate despre acest complex monumental. Mi se pare importantă ideea că odată cu intrarea în patrimoniu universal este promovată în acest patrimoniu şi „tăierea directă”…Destul cu poemele închinate sculptorului genial! Brâncuşi nu este aşezat corect în spaţiul artei mondiale…În Anglia, Brâncuşi nu există, deşi Henry Moore este un epigon al său (care a vrut să ascundă lucrul acesta, alegând golul în locul plinului n n!). … Opera lui Brâncuşi nu există dacă Brâncuşi nu este pus alături… Iată, pişoarul lui Duchamp devine pişoar dacă dispare Duchamp. … Brâncuşi a rupt paradigma newtoniană şi a fixat-o în paradigma einsteiniană… Batem câmpii dacă vorbim aşa despre Brâncuşi (probabil se referă la cei care îl fac filozof, pe Brâncuşi, prin aforismele sale n.n)… Dacă Varia ajungea să finalizeze ceea ce vroia, nu mai rămânea nimic din Coloană!…

Vlad Ciobanu: Sculptura este viziunea celui care a conceput-o, acesta fiind autorul, după care alţii o execută. Arhitectul care în 1994 a acţionat în sensul distrugerii „Căii Eroilor”, dorind să facă în jurul Coloanei un Zodiac este de combătut…iată şi acum există astfel de idei care-l distrug pe Brâncuşi, aşa cum putea să se întâmple şi în 1927, în SUA. Suntem ca nişte doage care nu putem sta într-un butoi! Trebuie să facem dovada că merităm moştenirea!

Petre Cickirdan: Am primit zilele trecute o scrisoare de la Geneva care ne spune cum este prezentat C. Brâncuşi copiilor elveţieni prin lecţii „joc”. Vă citez un pasaj care vine în sprijinul domnilor Ştefan Stăiculescu şi Zenovie Cârlugea care, în 1994 au „smuls” şi aplicat o hotărâre a Consiliului Judeţean de a fi predată în şcoală o materie „Brâncuşi”, aşa, ca să înveţe copiii cum să-l înţeleagă pe Brâncuşi. Domniile lor insistă şi astăzi să se reia acea hotărâre… Citez din scrisoarea domnului Alexandru Trifu, primită acum două săptămâni: „La iniţiativa Centrului Pompidou de la Paris la Forum du Meyrin de lângă Geneva, copii din mai multe şcoli invitaţi să desopere munca lui Brâncuşi prin joc. Metodă aplicabilă, de fapt, şi adulţilor cu rezultate numai aparent surprinzătoare, metodă ignorată în învăţământul românesc şi nu numai. Titlul articolului publicat pe 22-02-1999 de către Tribune de Geneve a fost: Copiii eliberează pasărea lui Brâncuşi din colivia sa. Copiii familiarizându-se foarte repede cu opera lui Brâncuşi, dovedindu-se astfel că ea nu reprezintă un carcan ci un catalizator al imaginaţiei începând de la vârsta şcolară” Închei prin a vă spune, în urma celor auzite aici că autorul celor trei lucrări din Tg Jiu este Constantin Brâncuşi fiindcă fragmente din ele se găsesc dinainte de 1937 în atelierul din Montparnasse, autorul complexului monumental fiind chiar comunitatea locală, în cazul Coloanei, autor fiind chiar Ştefan Georgescu Gorjan şi muncitorii de la Atelierele centrale din Petroşani.