La fiecare pas pe stradă, astăzi, fiecare secvență de pe micul ecran, nu întâlnești decât idea apocaliptică despre ce are să se întâmple, în scurt timp, în anul care abia mai prididește să-și numere zilele care i-au mai rămas de trăit. Suntem înconjurați numai de minciuni, statul și opinia publică nu mai există ca să ne apere de valurile virtuale de boli și alte cele!…nu mai există halatele albe care să ne fie aproape, care să ne asigure puțină liniște și să ne dea spereanță; s-au transformat în halate negre, precum Fântâna Albă din Bucovina s-a transformat într-o Fântână Neagră în decursul timpului! începând chiar din 1940, când s-a aplicat Pactul Ribbentrop Molotov. Vai, vai, atunci mii de oameni se mișcau sub țărână de ineficacitatea gloanțelor unor mitraliere oarbe, pline de ură și trufie, sfidând însăși credința în Dumnezeu, astăzi milioanele de bătrâni locuitori ai Europei, nu numai ai țării noastre, le pare rău că s-au născut și au trait ca să vadă aceste vremuri, în care, precum în timpurile prebabiloniene pentru fiii lui Israel, au lăsat frâiele de conducere ale comunităților în mâinile…tinerilor! care pe deasupra sunt și atei! …Ne trece prin cap o frază pe care vrem să ne-o asumăm: prezentul, nici că există!…totul trăiește și există, indubitabil, în trecutul care ne crează speranța atât de necesară viitorului. Cum ar zice cetățeanul din familia lui Moromete: un pas înainte, doi înapoi!
Noi cei de la Intol Press nu vrem să avem un stat fără credință și cu un tineret la conducere, total liberal și fără urmă din necesara linie de conduită conservatoare (a nu se înțelegea noanța politică în dauna celei psiho sociale). Așa am gândit, și așa am participat sâmbătă, 31 iulie 2021, la Adunarea de la Mânăstirea Sfântul Antim – Troianu, Râmnicu Vâlcea), unde a aut loc Memorialul „Preot Dumitru Bălașa”, „Patriarhul de Drăgășani” – 110 ani de la nașterea pr. Dumitru Bălașa și 10 ani de la trecerea la cele veșnice a fratelui Dumitru (ucenicul părintelui Bălașa). În final, având loc și Parastasul cultural în memoria personalităților vâlcene. Chiar de aici, din start să spunem că profesorul Gheorghe Deaconu, când i-a venit rândul cu două minute pentru vorbit, a spus, și ne-a plăcut ce a spus: eu nu pot să vorbesc un minut despre Vartolomeu Todeci (care a decedat de curând). De aceea mai bine o să cânt, și domnului Comănescu o să-i placă! „Imnul vaideenilor” scris de Vartolomeu Todeci! Excepționala parte I cu Dumitru Bălașa și fratele Dumitru va trebui să fie în viitor realizată separat de Parastasul cultural în memoria personalităților vâlcene… Iată cum unul dintre veteranii culturii valcene, foarte inspirat, Gheorghe Deaconu, dintr-o dată a făcut legătura atât de necesară dintre un prezidiu destul de vetust și sala așezată incomod, fiecare participant, așteptând în fața tacâmului fără rost…
Așadar, pe 31 iulie 2021 în locația descrisă mai sus, pe care o gospodărește de la început, cu atâta sârg și mari realizări, inclusiv construcția noii biserici, Arhim. Sava Pleșa, precum și pictarea acestei catedrale, bijuterie între construcțiile de acest gen din țara noastră, bijuterie realizată de echipa de pictori condusă de Tatiana Costea, zeci de participanți intelectuali din Râmnic, și enoriași din această parohie, au asistat la slujba de pomenire a preotului istoric Dumitru Bălașa, a ucenicului său Dumitru Misăilescu Panu, și a celor foarte mulți oameni de cultură („personalități vâlcene”) care au trecut în neființă în ultimul deceniu. Sfânta pomenire a celor comemorați a încheiat slujba soborului de preoți conduși de Arhim. Sava Pleșa, starețul Mâmăstirii Troianu și organizatorul principal, Pr. Nicolae State Burluși, sub Înalta Binecuvântare a Arhiepiscopului Râmnicului ÎPS Varsanufie. Apoi participanții s-au deplasat în trapeza bisericii unde a avut loc Colocviul pe tema „Părintele cercetător istoric Dumitru Bălașa-semnificație în spiritualitatea și cultura românească”, Madalionul „Dumitru Misăilescu Panu” și „Oameni de seamă ai culturii vâlcene de care ne-am despărțit în ultimii ani” – evocări. S-a început cu lansarea de carte: „Daci nemuritori” de Ana Calina Garaș, cu invitații, întrucât Generalul Mircea Chelaru, invitat de marcă a trebuit să plece mai devreme, iar domnia sa trebuia să prezinte cartea doamnei Garaș…A prezentat-o excepțional, iar din discursul său am reținut că este necesar mai mult ca oricând să transmitem mai departe conținutul întrunirii noastre! Să ne facem auziți! Ce se întâmplă aici este peste orice așteptare, trebuie să se afle și în afară; guvernarea trebuie să afle și ea de astfel de evenimente, cum este și cel de la Râmnicu Vâlcea. Întrucât autoarea cărții a afirmat (citez din memorie) că „nu trebuie să fim mândri că ne-au cucerit romanii-doar un procent mic (19% pare-mi-se) din daci au fost stăpâniți de romani, dacii liberi trăiau, însă, până la Peninsula Crimea!…”, și acest subiect este la ordinea zilei la Râmnicu Vâlcea, noi dorim să ne pronunțăm, din nou, public, că nu vedem nici o contradicție între romanitatea și latinitatea de tip european modern asumate de mai toate țările din bătrânul nostru continent și dacismul sau originea dacă a poporului roman! Dăm exemplu, mereu, pe preotul arheolog Gh Petre Govora care mai mult decât oricine a cercetat cu rezultate excepționale originea noastră, a vâlcenilor, fixând Buridava în zona Ocnelor Mari, dar, permanent citându-i pe celebrii Herodot, Strabon și Dio Cassius, atunci când vorbea de daci și romani! L-am întrebat, nu odată, ce este cu acest curent care în tentă violentă, verbală deocamdată, neagă latinitatea și romanitatea noastră!…Și el, referindu-se la aceștia, punea la tâmplă degetul arătător și îl răsucea în ambele sensuri: CLW și CCLW (în sensul acelor de ceasornic și invers)! …Să conchidem, că, dacă dacii au ajuns până la vârful Columnei lui Traian, numai ei și romanii, și ne-o spune cel mai mare architect al Antichității, este tot atât de valoros ca românii să spună că sunt la origine daci, sau că sunt daco romani! …Și totuși, poporul român căruia nu i se poate contesta inteligența înainașilor, l-a ales ca părinte spiritual pe „Bădița Traian”!… De ce să nu fim împreună, în declarațiile noastre culturale cu cei care au creat civilizația creștină! a ultimilor două milenii sută la sută…europene!?
După domnul General Chelaru a urmat avocatul Bogdan Tudor, fost secretar personal al lui Dumitru Panu care a vorbit despre realizările celui dispărut prea devreme, pe noi, care l-am cunoscut foarte bine, frapându-ne afirmația domnului avocat precum că Dumitru Panu a fost milionar în euro și a ajuns să moară sărac!?…Noi chiar ne-am asociat ci Misăilescu Panu, firmele Intol și Erudit, doar, doar o să câștigăm niște bani împreună, dar nu am câștigat nimic…
Domnul profesor Gheorghe Deaconu a găsit soluția salvatoare (s-a considerat că întrunirea durează foarte mult, prea mult!) a întregului parastas (dânsul, înțelegând foarte bine de ce!?), propunând ca în loc să vorbească un minut despre Vartolomeu Todeci (un lucru imposibil), mai bine și util pentru toată lumea ar fi să cânte un cântec de-al lui Todeci: „Imnul vaideenilor”, dedicându-l și domnului Iulian Comănescu, care era în sală!…și care a fost atâta vreme primul demnitar al județului…un vaideean! Oricum, momentul prezentat de Gheorghe Deaconu a fost unul care a descrețit frunțile și a dat o frumoasă culoare întâlnirii maraton (chiar și așa, plăcută de altfel!).
Să amintim, că, dacă, Arhim. Sava Pleșa, Pr. Nicolae State Burluși și av. Bogdan Tudor au fost organizatorii, binecuvântați de ÎPS Varsanufie, scriitorul Ioan St Lazăr, a moderat întrea acțiune (se subânțelege, exceptând slujba de pomenire).
Au urmat: Generalul Ilie Gorjan l-a prezentat pe Acad. Emilian Popescu decedat pe 25 august 2020; Ioan St Lazăr l-a prezentat pe George Anca plecat și el către ceruri în anul 2020 (toți vorbitorii au spus câteva lucruri, interesante, esențiale, despre cei care ne-au părăsit), profesorul Nelu Barbu, care a vorbit despre Ion Soare, decedat în anul 2020; Marinela Capșa a vorbit despre Carmen Farcaș; Petre Cichirdan despre Paul Angelescu; Mihai Mustățea despre Nicolae Ravici Tătăranu; Zenovia Zamfir despre Laura Vega și Adina Enăchescu; Marian Bărăscu despre drăgășeneanul Emil Istocescu; Eugen Petrescu despre col. Gheorghe Giurcă-probabil cel mai important ctitor de monumente închinate eroilor militari; Mihai Popa despre Maria Șufană; Nicolae Dinescu despre Marian Basno, cunoscutul fotbalist de la Chimia Rm Vâlcea decedat și el de curand, în iunie 2021, în urma unui stupid accident de circulație; Nicolae State Burluși despre Adrian Șuiu; și Gheorghe Sporiș, prezentând, în încheiere, un set de fotografii, executate de domnia sa, cu cei pomeniți!
