APEL PENTRU UN CONGRES ANIVERSAR LA CHIŞINĂU

Sute de cadre didactice din R.Moldova (inclusiv raioanele nistrene), România, Ucraina şi Serbia speră că vor avea sprijinul autorităţilor de la Bucureşti şi Chişinău în organizarea unui congres aniversar de amploare în perioada 1 – 13 august 2017. Iată doar câteva dintre evenimentele istorice aniversate, din păcate extrem de puţin cunoscute pe malurile Prutului cât şi ale Nistrului:

–100 de ani de la înfiinţarea „Asociaţiei Învăţătorilor din Basarabia şi de Dincolo de Nistru” (14 apr. 1917), asociaţie care va începe în vara lui 1917 să ţină primele cursuri de limbă română pentru învăţătorii basarabeni şi transnistreni;

100 de ani de la Primul Congres al Învăţătorilor din Basarabia (25–28 mai 1917), congres la care Alexei Mateevici spunea: „N-avem două limbi şi două literaturi, ci numai una, aceeaşi cu cea de peste Prut. Da, suntem moldoveni, fii ai vechii Moldove, însă facem parte din marele trup al românismului”;

-100 de ani de când „Deşteaptă-te, române!” a fost declarat de Sfatul Ţării imn oficial al Republicii Democratice Moldoveneşti (21 nov. 1917);

-100 de ani de când la Tiraspol se cânta ”Deşteaptă-te, române!” şi se defila cu tricolorul la Primul Congres al Moldovenilor din Stânga Nistrului (Tiraspol, 17-18 dec. 1917);

–100 de ani de când studentul basarabean Teofil Ioncu în septembrie 1917, la Kiev, la Congresul naţionalităţilor din Rusia, spunea: „Salut congresul naţiunilor în numele Românilor din Basarabia! Naţiunea moldovenească nu există. Există o naţiune română. Numele Moldova, Moldoveni, este numai teritorial, dar nu naţional”;

-100 de ani de când la 20 octombrie 1917, la Chişinău, delegatului transnistrean Toma Jalbă, care cerea unirea Transnistriei cu Moldova, Ion Buzdugan îi răspundea: „Nistrul îl vom săpa împreună şi vom îndrepta apa lui pe dincolo de hotarul sufletului românesc, pentru ca nimic să nu ne mai despartă.”

–300 de ani de când Dimitrie Cantemir, „Voievodul şi de moşie Domn al Moldovii”, publică în 1717, la Sankt Petersburg, în „limba româniască”, „Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor întăi pre limba lătiniască izvodit, iară acmu pre limba româniască scos.”

Asociația Generală a Învăţătorilor din România crede că este momentul optim de fi contracarate tezele românofobe care susțin că unirea Basarabiei cu România s-a făcut cu forţa de către armata română. Dascălii au planificat la început de august manifestări de amploare care să aducă în prim plan argumente de necontestat ale românismului basarabenilor, românism manifestat cu mult înainte de intrarea trupelor române la est de Prut.

Dintre multe, multe alte informaţii privind însingurata Transnistrie, mai amintim împlinirea a 225 de ani de la apariţia pe malul stâng al Nistrului a primei cărţi de poezie din întreaga literatură română, „Poezii noo” (1792-1796), poeziile prinţului Ioan Cantacuzino, primul autor român cu volum tipărit, volum în a cărei „Predislovie” se scrie că stihurile sunt „alcătuite pă limba rumânească”, 85 de ani de la hotărârea din 2 februarie 1932 a conducerii Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti (Transnistria) de trecere la alfabetul latin şi 80 de ani de când, în 7 august 1937, în aceeaşi Transnistrie, începe prigoana împotriva grafiei latine care educă tineretul moldovenesc „în spiritul naţionalismului român”.

Sperăm să fim ajutaţi în a ne îndeplini misiunea de a răspândi adevărul, misiune enunţată magistral de Alexei Mateevici în 1917, la Chişinău, la congresul învăţătorilor: „Ei bine, dacă ați luat asupra D-voastră sarcina de a lumina poporul, apoi trebuie să dați poporului idei adevărate, căci altfel întreg învățământul e fără rost. Lucrul drept poate înflori numai dacă se întemeiază pe idei drepte. Trebuie să ştim de unde ne tragem, căci altfel suntem nişte nenorociţi rătăciţi. Trebuie să ştim că suntem români”.