Sala de Conferinţe de la Biblioteca Judeţeană a fost neîncăpătoare, punându-se scaune şi pe culoarele din interior, şi de afară, adiacent cu această sală, în 20 octombrie 2016, când o delegaţie numeroasă din cadrul cadrelor aflate în retragere, lucrătoare în departamentul extern al Securităţii Statului, înainte de 1989, un ONG profesional de interes public, fără profit, a cărei Filială vâlceană condusă eficient de colonelul în rezervă Grigore Predişor, a organizat această întâlnire de lansare a cărţii cu tiltlul expus mai sus; cei doi referenţi nefiind alţii decât celebrele nume, deja, istorice: Iulian Vlad şi Aurel Rogojan, şi, care, nu mai au nevoie de nici un fel de prezentare!…noi, subliniind că cei doi sunt: primul, General colonel (r), iar al doilea general maior (r). În 1989, în zilele fierbinţi ale Revoluţiei, Iulian Vlad era Şeful Securităţii Române având în subordine mai multe Departamente ale Ministerului de Interne. Totă lumea îşi reaminteşte „spectacolul” înfricoşător, dar onorabil, pe care Iulian Vlad şi Ştefan Guşă l-au „jucat” pe micile ecrane în interesul României. Cei doi, la lansare, au fost însoţiţi de General Constantin Dogaru, de General Adrian Bărbulescu, colonelul (r) Adelina Palade, care a şi vorbit foarte frumos despre mentorul domniei sale, din tinereţe-profesorul Aurel Rogojan. Înainte de prelegerile foarte interesante ale celor doi protagonişti, Grigore Predişor i-a prezentat pe alţi doi invitaţi la lansarea de carte: Constantin Rizea, col. (r) („Şi într-un picior veneam la această întrunire”) şi Gheorghe Răbăcel, col. (r) din Fedeleşoiu, care, în 1989, la Aeroportul Otopeni, a salvat vieţile a sute de tineri militari din forţele speciale! adevăr, întărit şi de istoricul Dinu C. Giurăscu în „Postfaţa” volumului „Adevăruri incomode” (Editura Semne, 2013, pg. 386): „O confruntare de proporţii între militarii Şcolii de ofiţeri activi nr. 1 a Ministerului de Interne de la Băneasa şi unităţile MApN a fost evitată, în ultimul moment, graţie verificării făcute de colonelul MAI Gheorghe Răbăcel înainte de a-şi trimite oamenii spre moarte, la 23 decembrie.”, iată, evitând un masacru! Istoria se scrie prin fapte, şi aici, la Râmnicu Vâlcea, avem eroi care sunt în viaţă! Au fost prezenţi în sală, la prezidiu, subprefect Aurora Gherghina şi Adrian Buşe, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Vâlcea. Aglomeraţia de la Biblioteca Judeţeană se explică şi prin faptul că ori de câte ori asemenea oameni au venit să le vorbească vâlcenilor, aceştia, au participat în număr impresionant, fiindcă, spunem noi, lucrătorii de pe frontul extern din Departamentul de Securitate al Statului au dat dovadă de sinceritate, carismă, suferinţă existenţială, sacrificiu impus-dar asumat-însuşiri care au ţinut întotdeauna de caracterele adevărate de care, în general, beneficiază artiştii creatori, savanţii, oamenii de geniu!
Aurel I.Rogojan: – Dorinţa noastră a celor ce simţim şi gândim româneşte este să trăim astfel ca prezentul nostru să nu devină un trecut dureros pentru generaţiile viitoare ci o pildă de urmat…un imbold pentru a consolida şi respecta democraţia lăsată de înaintaşi. (…) Suntem pentru o astfel de abordare, datori să observăm că trecutul nostru, ca realitate istorică, moştenire de tradiţii, religie, spiritualitate şi cultură naţională este continuu falsificat, şi nescris, într-o pornire încrâncenată de a i se anula identitatea. Asta fiindcă, de fiecare dată, după un nou război istoria este scrisă, binenţeles, numai de învingători. Rescrierea istoriei este din păcate permanentă şi la scară globală, şi asta, fiindcă evenimentele internaţionale din ce în ce mai grave, mai dinamice, cu o rată de imprevizibil tot mai mare, mai accentuată, venind parcă să confirme nu doar studiile fanteziste ale unor viitorologi bazate pe descifrarea tendinţelor acţiunilor liderilor mondiali statali sau nonstatali dar şi predicţiile biblice asupra acestei lumi pământene şi naşterea alteia! În ultimul deceniu au început să se manifeste agresiv consecinţele dezechilibrului centrelor de putere a căror stabilitate a fost asigurată de regula reciprocităţii garantate…consecinţe a căror impact nu a fost suficient şi înţelept anticipat. În urmă cu opt zile un agent din Inteligent Serwice reginei Marii Britaniei spunea că lumea se confruntă cu un nivel de ameninţare apropiat celui din preajma războaielor anterioare…ne îndreptăm către o perioadă la fel de periculoasă dacă nu mult mai periculoasă decât cea din perioada războilui rece, de ce? pentru că nu ne concentrăm pe o relaţie strategică corectă pe linia Moscova – Washington…Echilibrul de putere internaţional s-a schimbat datorită sporirii capacităţii militare a Rusiei şi a disponibilităţii Rusiei de a utiliza această capacitate… Onorat auditoriu, dacă cineva se consideră locomotiva istoriei şi nu ştie să folosească frâna, iar cineva este în pericol de a fi lovit de această locomotivă a istoriei, reacţia de a pune sabotul poate fi firească… Războiul mondial este permanent! declară adepţii teoriei conspiraţiilor, dar, acesta să fie adevărul?…Mereu ne întrebăm, ce-a fost, ce s-a întâmplat, cum a fost posibil să existe tot felul de lucruri grave care să ne afecteze existenţa, să ne ameninţe identirtatea naţională. Nu are sens să ne facem că nu observăm realităţile! Perioada interbelică a fost dominată la scara globală de Stalin, mă rog, cei care au fost sponsorii lui, prin intermediul operaţiunilor clandestine de mare anvergură. Agenţii Moscovei din acea perioadă înregimentaţi sub stindardul Cominternului lucrau sub acoperire de arhitecţi ai imperiului global. Acelaşi imperiu global pe care noi îl trăim astăzi. Originile lui sunt undeva în trecut. Numai că Stalin, nu era singurul himnotizat aspirant la guvernarea lumii…Reacţia, a fost un nou război. La rândul său Războiul Rece a reprezentat şi încă mai reprezintă un imens şi încă neânchis teatru al operaţiunilor clandestine sub acoperire…O parte beligerantă şi le-a asumat, în timp, reprezentând acţiunile conduse de la preşedintele Truman şi până la … Husein, Obama. Cealaltă parte, văzând şi făcând, a perfecţionat tradiţiile moştenite şi neegalate până la acel moment de nici o altă putere mondială…Sigur, nu intră în discuţie puterea comunităţii care a săvârşit păcatul originar şi a considerat că este etic să ofere şi altora patentul…Unora din vremurile în care au verificat afacerile secrete ale ţarului Petru cel Mare, vremuri în care economiile din Lumea Nouă încă nu-şi afirmaseră conştiinţa de sine. Imperiile globale imaginate de sponsorii lui Napoleon, Stalin, Hitler, Obama, Putin, au un numitor comun: colonizarea lumii! …Socialismul, comunismul şi mai nou, globalizarea, sunt doar instrumente ale unuia şi acelaşi scop…Jack Berstein, evreu aşchenazi, care a demontat minciunile globalizării a fost în urmă cu trei-patru ani asasinat în manieră profesionistă. El a săvârşit păcatul de moarte de a fi scris lucrarea „Minciuna americanilor evrei în Israelul marxist rasist.” Domnul general Iulian Vlad a menţionat aici „Audienţile papale ante Malta!”…ale lui George Bush şi Mihail Gorbaciov…precum şi unele dintre consecinţele acestori audienţe. Fie-mi permisă o completare, în I-a sa Enciclică Papală, „Cantas in Verita Me”, din 07 iulie 2009, Papa Benedict al 16-lea, recomandând reformarea Naţiunilor Unite, a binecuvântat urgenţa unei reale autorităţi politice mondiale….Retragerea Papei Benedict este la fel de suspectă ca şi pontificatul de numai 33 de zile al papei Ioan Paul I decedat subit la vârsta de 50 de ani repede incinerat fără a fi autopsiat…Succesorul Papei Ioan I a fost Cardinalul de Cracovia Karol Józef Wojtyła, Ioan Paul al II-lea, primul papă provenit dintr-o ţară comunistă….magistral regizat şi impecabil asumat!…Ce ne spune Jean Ziegler în lucrarea sa L’empire de la honte (2005) despre noua urdine mondială: 1 Preluarea puterii prin jaf organizat ale resurselor ţărilor supuse noii colonizări. 2. Obligarea statelor colonizate să recurgă la împrumuturi înrobitoare să depindă de Finannţa internaţională. 3. Promovarea şi menţimerea la putere a unor lideri obedienţi care să facă jocul unor companii transnaţionale acaparatoare a resurselor naturale…
*
În cuvântul său de la BJ onorabilul general, autorul cărţii punea realitatea critică românească pe seama acţiunii de destabilizare internă realizată din afară, şi aşa este, dar, nu şi motivând astfel anularea votului zis masiv al românilor la Referendum (îi reamintesc ceea ce spunea un pieţar că „l-aş iubi pe Băsescu, dar nu pot să uit că ne-a tăiat salariile şi pensile…care, ulterior, a devenit sloganul permanent al USL, patru ani!…) sau eşecul PSD la alegeri, numai aceste două, însă, stârnind româmii pe cea mai profundă a lor latură împotriva lui T. Băsescu şi lui K. Johannis. Dacă e vorba de 70 procente dintre români, despre ce factori externi nocivi mai vorbim? Despre destabilizarea şi urmările ei nefireşti a vorbit în 21 mai 2014 Joe Biden, la Bucureşti, când spunea că cel mai mare pericol care ne paşte este să nu fim uniţi, să fim destabilizaţi prin presa de propagandă şi prin corupţie; şi adăugăm noi, să dăm crezare propagandei foste comuniste (KGB românesc) privind posibila destrămare a ţării care s-a făcut în preajma alegerilor prezindenţiale din 2015 sau cele că noi nu ne vindem ţara valabilă dintotdeauna în cei 26 de ani post revoluţionari…Spunem şi noi că tragedia pe care o trăim este fără precedent, căci, niciodată nu s-a acţionat mai perfid în destabilizarea internă şi stabilizarea unei aşa zise clase mijllocii, hoaţe (interesată să nu muncească şi să aibă salarii mari-motiv pentru care, după 2000, patronii de firme au căutat posturi plătite bine la stat sau funcţii politice, dărâmând bruma de echilibru social economic dobândită în timpul Convenţiei Democratice)! În 1994 începe liberalizarea preţurilor la materii prime, menţinând manopera la nivelul societăţii comuniste, dar nu în acelaşi raport social- în dauna profitului! Ţara a devenit imediat prada investitorilor străini, preluând ei partea de profit social destinat la comunişti poporului român…Este cea mai mare greşeală de politică financiară, ireparabilă vreodată, decât, probabil, printr-o nouă şi adevărată revoluţie! care, însă, nu mai are nici o şansă, dispărând generaţia muncitoare, cu memorie, din ţara noastră! şi, care, generaţie nouă, impusă tot de un PDSR prin promovarea oricum şi fără discernământ a tineretului, în locul revoluţiei a învăţat să iasă în stradă!…Apoi, lovitua dată Convenţiei Democrate, în 2000, prin readucerea la putere a aceluiaşi PDSR (considerând şi promovând ideea că anii 1996-2000 reprezintă un eşec al societăţii româneşti)… Urmarea? se proictează o nouă lege a pensiilor care va destabiliza România până în zilele noastre prin aplicarea ei în 2005, când s-au recalculat neruşinat şi ilegal aceste pensii (cum adică să schimbi pensia câştigată legal prin vechea pensie?). Noua lege a pensiilor zisă unică este o greşală şi de un fals grosolan demn de cartea recordurilor ca fiind cea mai proastă hotărâre de guvern din istoria omenirii!…în nici o ţară civilizată neexistând o asemenea lege… Datorită legilor ei adiacente, speciale, şi care îi anulează caraterul unic, echilibrul în sistemul de pensii, mai nou şi de salarizare, de după 2007, devine catastrofal cu repercursiuni pe zeci de ani (deja au trecut zece). Domnule general, noi ne-am dezechilibrat singuri, fără să ne impună nimeni acest lucru, prin cincizeci-şaptezeci la sută dintre votanţi, majoritatea, cozi de topor, care ne-au vândut materiile prime, energia, focul, apa nu la investitori străini, ci la state mai proaste ca noi până în 1989…de aceea purtăm stigmatul de a fi cei mai proşti din lume. Să ne îmbogăţim ţara luând câte puţin de la săracii României precum la începutul secolului, cerşind de la popor un leu pentru Ateneu! Acum constatăm că toată lumea politică, şi de oprimare populară: armată (cu atâţia colonei şi generali, şi doctori în te miri ce ştiinţă, şi fără soldaţi, e drept cu imenşi de mulţi jandarmi şi luptători de bătut oameni), justiţie (cu patru cinci corpuri active), artistică-fals evaluată-uniuni de creaţie-ia pensii şi indemnizaţii (ce invenţie, nu salarii) gigant pe mandate în posturile de conducere a acestui stat depăşit şi, acum, fals… Această nouă ordine de tip pur românească (statul lui Păcală şi al lui Tândală-alăturare fără rost de tipul folclorului de mult depăşit) face ca în România zilelor noastre interesul pentru muncă, democraţie şi adevăr, concurenţă reală, să fie lucruri de luat în derâdere…Şi iată ce spunea Geo Biden la sfârşitul vizitei sale de două zile din 20, 21 mai 2014 (vedeţi, ce se întâmplă după vizita înaltului oficial american!… „Maidanul” a luat forme, în Ucraina-dar nu numai-nebănuite! Guvernul României se plimbă cu avionul peste Ucraina şi nu cade! ca al celor din Danemarca! spre China, spre Turcia! Migraţia siriană comandată ca să pedepsescă NATO, desigur, noi fiind ocoliţi, fiindcă vechii prieteni la nevoi se cunosc şi ştiu să răsplătească, şi, de ce nu, şefii lor, exisrtând la noi şi astăzi! …Alianţe de neimaginat!): „Rolul dvs. este sa terminaţi revoluţia şi generatia copiilor dvs vă va fi foarte îndatorată… Pentru orice democraţie tânără, cel mai important şi mai greu lucru este să îngroape mărturia corupţiei şi a tiraniei din trecut, să poată crea instituţii care respectă statul de drept. … Coruptia este un cancer care micşorează instinctul de inovare şi activitate, restrânge investitiile, le îndepărtează, privează oamenii de demnitate. Coruptia este o altă formă de tiranie. Corupţia poate să reprezinte un pericol nu numai pentru economia, ci şi pentru securitatea naţională a unei ţări. Există ţări care exploatează corupţia, pentru a putea sa exercite influenţe nefaste şi sa submineze independenţa altora. … Când presa devine instrument al propagandei, există un foarte mare pericol. … Lupta împotriva corupţiei înseamna şi capacitatea de a te apăra. E nevoie de politicieni care sa înteleagă că guvernul trebuie să servească oamenii nu invers. E nevoie de o presă independentă, care nu depinde de nimeni, protejata de presiuni din afară. … Societatea civilă a schimbat lumea şi o poate face în continuare. Societatea civilă să fie vigilentă: democraţia nu e o destinaţie, ci drumul pe care mergem” (wiki 23 10 16) .
