Tânărul cercetător Bogdan Dumitru Aleca, de la Arhivele Naţionale – Filiala Vâlcea, publică în revista “Cultura vâlceană”, nr. 70-71 din februarie 2012, o interesantă comunicare despre “Regulamentul primului concurs de frumuseţe organizat la Râmnic în 1929”. Este vorba despre documentul oficial care stabilea cadrul procedural în care s-a desfăşurat întrecerea locală pentru desemnarea participantelor la etapa finală a primului concurs “Miss România”, iniţiat de revista bucureşteană “Realitatea ilustrată” după modelul Asociaţiei Internaţionale pentru Cultura Frumuseţii de peste Ocean.
Autorul a găsit acest “Regulament al concursului de frumuseţe judeţean vâlcean, pentru alegerea celei mai frumoase fete din judeţ”, îl reproduce integral şi îl comentează succint, considerându-l “savuros”. Se dau câteva informaţii generale despre începuturile româneşti ale acestui gen de concursuri, însoţite de aprecierile reţinute ale unor scriitori ca Tudor Arghezi şi Camil Petrescu, ca şi de un articol polemic publicat de gazeta “Îndrumarea Vâlcii” din februarie 1928.
Să amintim că subiectul a fost abordat artistic de Cezar Petrescu în romanul său “Miss România”, apărut în 1933, în care se oferă o imagine puternic şarjată a resorturilor acestui concurs şi a organizatorilor săi. Eroul principal al cărţii, jurnalistul veros şi autodidact Filip Filipovici, directorul revistei “Ilustraţia colorată”, îl are ca prototip real pe Nicolae Constantin, directorul revistei “Realitatea ilustrată”, un gazetar mult mai ponderat şi cu mai mult bun-simţ.
Ca fapt divers, trebuie spus că prima câştigătoare a unui concurs de frumuseţe organizat în ţara noastră pare să fi fost Maria Peligrad, o ţesătoare din Săliştea Sibiului, care a luat parte la întrecerea desfăşurată cu prilejul Expoziţiei din 1906 de la Bucureşti, când s-au sărbătorit 40 de ani de domnie a lui Carol I.
Revenind la articolul istoricului Bogdan Aleca, acesta deplângea faptul că “mărturiile documentare nu ne lasă posibilitatea să aflăm numele câştigătoarelor şi alte detalii despre concursul de la Râmnic”. Întrucât ne ocupăm de mai multă vreme de acest subiect, studiind colecţiile de periodice de la Biblioteca Academiei, vom completa noi aceste informaţii lipsă.
Gazeta “Îndrumarea Vâlcii”, nr. 30 din 1-15 martie 1929, scrie despre Concursul intitulat “Frumuseţea Vâlcei” că s-a desfăşurat în sala Prefecturii Vâlcea, în ziua de duminică 3 martie 1929, sub preşedinţia lui C. Tetoianu, prefectul judeţului. Fetele, cu vârste între 16-25 de ani, “au fost transportate gratuit din judeţ cu automobile de curse”, maşini care asigurau în mod regulat curse de călători între Rm. Vâlcea, oraşul-reşedinţă de judeţ, şi diverse alte localităţi ale judeţului. Concurentele au defilat prin faţa juriului îmbrăcate în rochie de stradă, iar fotografiile au fost făcute de M. Pandelescu, de la Foto Royal din Rm.Vâlcea, urmând ca să apară în “Îndrumarea Vâlcei” şi în revista “Realitatea ilustrată”.
Următorul număr al gazetei “Îndrumarea Vâlcei”, din 16-31 martie 1929, publică pe pagina întâi rezultatele concursului. Au fost 18 participante, dintre care s-au ales pe primele trei locuri următoarele: Puia Zavricescu, Smărăndiţa Bazacliu şi Olga Zavricescu, sora celei dintâi. Toate vor merge pe 17 martie 1929 la Bucureşti, la finala concursului “Miss România”, la care au venit şi cîştigătoarele din celelalte 71 de judeţe ale ţării, după cum era împărţirea administrativ-teritorială la vremea respectivă.
Succesul de care s-a bucurat acest prim concurs de frumuseţe feminină a stimulat organizarea în anii următori şi a altor manifestări asemănătoare, susţinute şi de alte publicaţii de presă. Astfel, Concursul de fotogenie şi fonogenie din ianuarie 1932 a fost lansat de Casa de producţie “Société des Films Osso” din Franţa, împreună cu revista “Cinema” şi ziarele “Adevărul” şi “Dimineaţa” din Bucureşti, şi avea cam aceleaşi reguli procedurale ca şi “Miss România”, fiind iniţiat în toate oraşele mari din provincie, inclusiv la Rm. Vâlcea. Conform promisiunilor publicate în revista “Cinema” nr. 201 din 17 ianuarie 1932, cunoscuta casă de filme, considerată la vremea respectivă drept cel mai puternic trust cinematografic din Franţa, îşi lua “angajamentul de a încredinţa un rol principal unei românce, într-un mare film sonor şi vorbitor care va fi proiectat pe toate ecranele lumii”. Interpreta acestui rol avea să fie desemnată în urma concursului respectiv şi urma să primească, “odată cu angajamentul, cheltuielile de voiaj şi salariul pe timpul cât va turna în studiourile franceze”.
Până a se ajunge la această fericită situaţie, concurentele aveau de trecut mai multe probe. Cele din Rm. Vâlcea, de pildă, au făcut mai întâi mai multe fotografii artistice, gratuit, la studioul “Foto-Lux” din localitate, pe care le-au prezentat unui juriu alcătuit din autorităţi şi personagii de seamă ale oraşului, apoi au participat la “Balul Presei” ce a avut loc în sala Teatrului “Adreani”, bal “mascat, costumat şi deschis” organizat de ziarul “Îndrumarea Vâlcei” sub auspiciile ziarelor “Adevărul” şi “Dimineaţa” din Bucureşti.
Iată cum descrie ziarul “Îndrumarea Vâlcei”, nr.98 şi 99 din 1-22 ianuarie 1932, atmosfera de vis în care s-a desfăşurat această strălucitoare manifestare:
“Sala pavoazată cu covoare naţionale, ghirlande de brad şi titlurile tuturor ziarelor din ţară [care se primesc în schimb la redacţie], armonizate cu serpentine, care porneau în lanţuri de la plafonul sălii, părea o bogată feerie, transformând sala «à la Moulin Rouge».
Ploaia de confetti, ce se făcea automat de la plafon şi din sală, cădea cu belşug asupra perechilor de dansatori neobosiţi în ritmul muzicei complecte a Reg. 2 Vâlcea de sub conducerea slt. Popovici, părea ca o poveste din o mie şi una de nopţi”.
Pentru a spori aerul de mister, ca în basmul cu “Cenuşăreasa”, fix la ora 12 noaptea, “astăzi 9 spre 10 ianuarie 1932” cum se consemnează în procesu-verbal, membrii juriului au procedat prin vot secret la alegerea primelor cinci “frumoase” din numeroasele fotografii prezentate. Au fost alese, în ordine: 1) D-ra Titi Scăeşteanu, de 22 ani, fiica unui căpitan, care va merge la etapa finală de la Bucureşti; 2) d-ra Angela Arghiropol, 17 ani; 3) d-ra Hilda Gündisch, 18 ani; 4) d-ra Ioana Basarabescu, 17 ani; 5) d-ra Alexandrina Iliescu, 17 ani, toate din Rm. Vâlcea.
Este interesantă şi componenţa juriului: Colonel Th. Baculescu, Mitică Simian, primarul oraşului, D. Cristescu, subadministrator financiar, S. Stănuleţ, contabil, Vasile Florescu, ziarist, V. Băluţescu, secretarul Avocaturii statului şi reprezentantul local al revistei “Cinema”, Constantin Iliescu şi Emil Ştefănescu, pictori, precum şi Lazăr Popescu, autorul de piese de teatru.
De remarcat poza îndrăzneaţă pentru acele timpuri a câştigătoarei, cu un umăr uşor dezgolit şi o privire pătrunzătoare, direct în obiectivul fotografic.
“Balul Presei” s-a încheiat, conform tradiţiei locale, cu o tombolă de obiecte, după care a urmat desemnarea câştigătoarei pentru Concursul local de Miss “Îndrumarea Vâlcei”, aceasta fiind d-ra Referendaru.
Vâlcenii au avut întotdeauna fete frumoase, iar în vremurile de demult ştiau parcă să le preţuiască mai atent, oferindu-le laurii pe care îi meritau cu prisosinţă.
