Atît de frumos și firesc a fost dialogul sighișoreano-bucureștean încît cred că nu vom uita mult timp întîlnirea…Sînt atîția scriitori buni în Ardeal și la București nu ajung, nu se știe – oare ? – despre ei. Limbajul folosit a fost cînd aristotelic, cînd platonician, fără ceva prestabilit, dar s-a creat o armonie suigeneris, plină de viaţă şi de trăire, un dialog acroamatic (în Grecia antică – despre opere, doctrine, opinii, transmis pe cale orală; care este rezervat inițiaților). A priori, a posteriori, a fortiori Cenaclul “POEȚII CETĂȚII”.
Despre Șt. O. Iosif, despre revista „Vatra aparută la Tîrgu Mureș și reeditată la București la 1 ianuarie 1894” de către George Coșbuc, Ion Luca Caragiale și Ioan Slavici a vorbit Nicolae Băciuţ.
Deși revista se tipărea la București, publicul țintă era cel din Ardeal. De altfel, revista era tipărită pe banii socrului lui Coșbuc.
Despre Lucian Blaga a vorbit Felicia Cismas. Despre Octavian Goga, despre Coșbuc și Rebreanu a vorbit care a și recitat excelent „Moartea lui Fulger”.
Ușor s-a ajuns la Nicolae Labis, cel pe care criticul Eugen Simion l-a supranumit, metaforic „buzduganul unei generații”.
Despre neo-modernismul românesc, despre Nichita a vorbit îndelung, Nicolae Suciu, despre Nichita Stănescu, cel care intră într-o categorie tot mai rară în România douămiistă, cea a inovatorilor lingvistici și poetici. Poeta Silvana Andrada Tcacenco a făcut să coboare spiritul înalt al domnului Mihai Eminescu, intemeietorul limbajului filosofic romanesc.
Liliana Popa (eu) a vorbit despre poetul Ioan Horea, despre de noblețea Domniței nebănuitelor trepte….Simona Cioculescu, cea care a plecat puțin dar e cu noi cînd vorbim despe literatură, filosofie, teatru, muzică clasică…
Despre Augustin Buzura, despre Hortensia Papadat Bengescu, despre Camil Petrescu a vorbit prozatoarea Catia Maxim.
Discuțiile au alunecat repede spre Nicolae Breban,Gabriela Adamesteanu spre Constatin Stan, spre Cornelia Maria Savu, Clara Margineanu, Traian T.Cosovei, Adrian Suciu , spre Florin Iaru , spre Mircea Dinescu , Marian Drăghici, Mircea Birsila, …
S-a vorbit despre TVR Cultural și despre Sanda Visan , despre Gabi Rusu,…
Despre Coșbuc a vorbit, a recitat Ioana Petre Tugui.
Scriitorul Corneliu Zeana a vorbit despre recenta sa apariție editorială și despre arderile pe rug din Transilvania evului mediu….
Tribulind cu Nichita și străbătînd patria lui de cuvinte a fost Razvan Ducan
Au mai venit poeți din Galați, Silvana Andrada cum se numesc ?! A mai fost prezent un alt cuplu, lîngă Ana Munteanu Draghici….?
Felicia Cismas, profesoara de limba latina ni l-a adus aproape Virgiliu, Publius Ovidius Naso, pe pe Ovidiu, cel exilat la Pontul Euxin și poemul său “Metamorfoze”, capodopera poetului roman, în care au fost prelucrate cronologic 250 de legende (extrase din Homer, Hesiod, Titus Livius și Vergilius) despre transformările cunoscute în lumea antică, de la plăsmuirea Universului, până la apoteoza lui Cezar, publicat în anul 8 d.Hr.. Tot profesoara de latină Felicia Cismas l-a evocat pe Eneas, fiul lui Anchises din Troia și al zeiței Afrodita, cel născut pe muntele Ida, unde a fost crescut de nimfe, apoi căsătorit cu Creusa, una dintre fiicele regelui Priami. Eroul trian cîntat de Publius Vergilius Maro. Aeneas s-a luptat vitejeste în razboiul troian, fiind ocrotit în luptă de Afrodita și de Poseidon.
Aeneas, cel care a reușit sa fugă din Troia incendiată, luînd cu el, pe Anchises si cu Ascanius, tatăl și fiul său și alți troieni, a întemeia Roma. După ce au rătăcit 9 ani pe mare, în insulele grecești, este primit Didoona, regina Cartaginei, la Cumae de unde Sibila îl conduce in Infern, Aeneas ajunge în Latium, în apropiere de gurile fluviului Tibru. Uneori, de fapt mereu, poeștile, legendele sînt binevenite… Zeii olimpieni au venit pe nori de aur să ne asculte, eu i-am vazut…
Liliana Popa
2 august 2022
