De un an de zile, aproape, vâlcenii așteaptă să intre din nou în Sala de spectacol a Filarmonicii din Râmnicu Vâlcea, de la liceul Lahovari, să urmărească pe viu un concert de muzică cultă, căci, probabil, pe Internet sau televizor s-au săturat să stea pe fotoliu sau în pat și să urmărească muzica bună data pe Tv Mezzo sau alte posturi sau siteuri muzicale pe toată această perioadă de restricții provocate-impuse de pandemia cu virusul Covid 19. Muzica de concert interpretată în sala de spectacol, susținută de profesioniști, nu poate fi comparată, însă, cu nici o altă formă de redare, înregistrare-imprimare, a ei. Așadar pe 15 ianuarie 2021 la Filarmonica „Ion Dumitrescu” a avut loc un concert festiv, eveniment, prin mesaj (întronarea acestui gen de musică veche pe scena Filarmonicii) susținut de Formația vocal-instrumentală „Arheon”: dirijor-Codruț Dumitru Scurtu, soprană-Monica Valentina Scurtu, vioară-Vladislav Răilean, oboi-Dorin Fărcaș, contrabas-Florin Popescu, percuție-Mihai Rotariu; în partea a II-a Corul „Eufonia” dirijat de Aurel Popescu, cu Galina Nemțanu la pian, a executat un mănunchi de piese corale adecvate momentului festiv. Din start spunem că acest concert, cum spuneam, care inaugureză revenirea în sala de concert a muzicii culte, s-a bucurat de un mare succes chiar și într-o sală ocupată pe o treime din capacitate.
*
Credem că scena Filarmonicii are nevoie de o cortină aproape la mijlocul scenei între marginea adiacentă sălii și fundalul alb al ecranului de cinematograf care să conțină însemne din istoria muzicii sau chiar elemente de decor artistic pentru ce urmează să aibă loc în fața sa. Se crează astfel o intimitate specifică muzicii camerale, cum trebuie considerată și aceasta pe care a relansat-o Codruț Dumitru Scurtu. Muzica veche vocal instrumentală este un capitol nou, care ține de postmodernism, mai ales în culturile în care transpar elemente de orientalism, cu precădere cele care au la bază religia ortodoxă. Muzica veche vocal instrumentală, după formarea Țării Românești, coboară până la spectacolele care au loc la Curtea lui Vlaicu Vodă, și o regăsim și la curțile vest și central europene din secolul XIV…Cea mai frumoasă tratare postmodernistă a acestui gen muzical, românesc, am văzut-o la punerea în scenă, în 2018, a piesei lui Alexandru Davila, „Vlaicu Vodă”, în piața Constituției. Doamne, ce armonii, ce ritmuri, ce decor…Mai recomandăm cititorilor să urmărească pe on line-ul Cultura Ars Mundi, pe Video Arhiva (să deruleze imaginile și va recunoaște ceea ce indicăm noi) pe lângă imaginile din 2017, 2018 cu formația lui Codruț Dumitru Scurtu, pe Nikodimos Kabarnos în piesa „Tânguirea Fecioarei Maria”, pentru a-și face o imagine, cât de cât, cu muzica veche, cu mult peste valoarea celei moderne și moderniste de oricare gen…
Vorbind de muzica din timpul și dinaintea lui Anton Pann, muzică pe care o exploatează și Codruț Dumitru Scurtu, propunând-o vâlcenilor, frustrați, poate, că nu o pot asculta lângă o strană dintr-o biserică veche (noi am face-o și în curte, cum ne arată tablourile lui Amedeo Preziosi-mișcarea culturală din jurul Bisericii -1866) fiind clar că o asemenea reprezentațiie, în zilele noastre trebuie să cuprindă în decor elemente de impressionism (ca trecere elegantă dintre vechi și nou), de ce, nu, expressionism!…„Şi fiindcă am ajuns, iată, la impresionism, să extrapolăm puţin termenul şi să ne referim la ceea ce a impresionat mai mult în această dată de 23 iunie 2017…anume naşterea primei formaţii de muzică cultă veche din acest capăt de lume înainte de a trece în Transilvania, unde tipul de muzică, datorită acceptului muzicii instrumentale în biserica catolică, există de când lumea… Ionuţ Codruţ Scurtu, unind vocile tinerilor elevi de la Seminar cu sunetele celor câteva instrumente care redau foarte bine tonalităţi apuse europene, oboiul, vioara, tamburina, ghitara, a susţinut un concert, istoric, pe muzica lui Anton Pann. Nu stăm să-l lăudăm deşi iniţiativa îi aparţine în întregime, dar, şi noi, când am văzut deschiderea Înaltului Varsanufie pentru artă adevărată, încă din 2014, încercam să-i sugerăm să creeze la Arhiepiscopie o formaţie de muzică veche, care acum, dacă e reuşită, se chiamă și cultă…Dădeam ca model formaţiile de pe Mezzo. Orice s-ar spune, cele două teatre nu pot fi concurate, Filarmonica de asemeni, dar muzica veche cultă, de aiurea, da! Aşa că ziua cu pricina, a Marinei şi Aeronauticii în relaţie cu Biserica, şi a Iei, s-a încheiat magistral…” (Csaky E POE, „Simpozionul Național Biserica și Armata României-Tradițiile Conlucrării, Cultura vâlceană” nr 137, iulie, 2017)
În concertul de vineri seara, de la Filarmonică, cei șase instrumentiști au reușit să reaprindă interesul vâlcenilor pentru acest gen de muzică, accentul fiind pus mai mult pe partea narativă a istoricului cântecelor interpretate, pe voce, și dialogul cu publicul care s-au vrut esențiale din partea dirijorului Codruț Scurtu, semănând, păstrând proporțiile, cu dialogul cu publicul practicat de Leonard Berstein în concertele școală pe care celebrul dirijor american le difuza le televizor în penultimile decenii ale secolului XX. Concertul de la Arhiepiscopie din 21 iulie 2017, cum arătam și mai sus, rămâne unul istoric pentru Arhiepiscopie și viața muzicală, cultă, a Râmnicului. Credem că momentul interpretării Baladei lui Ciprian Porumbescu a demonstrat că Vladislav Răilean este o foarte bună achiziție în această nouă formulă alături de mai vechiul, și sufletul formației, Dorin Fărcaș; normal, evidențiem și percuția, și chitara…
În partea a II-a a concertului Corul „Eufonia” al Filarmonicii a prezentat un program de mare ținută artistică privind muzica corală, ne-a plăcut întregul program, interpretarea, ca să aflăm compozitorul (Vasile Timiș) piesei „După ce atâta vreme” pe versurile lui Mihai Eminescu, comparând-o cu altele, pe internet, și constatând că alegerea noastră pentru exemplificare pe revista de cultură Cultura Ars Mundi on line este nu numai potrivită, ci, chiar, este una fericită. Felicitări dirijorului Aurel Poenaru și pianistei Galina Nemțanu.
22 01 21
p cickirdan
