Lucrarea „Cotul Donului 1942: eroism, jertfa, tradare“, a scriitorului român Vasile Şoimaru din Republica Moldova, economist de calibru şi fost om politic, a fost prezentată joi 13 06 13 elevilor şi profesorilor, oamenilor de cultură vâlceni. „Apreciată de critica de specialitate, lucrarea reînvie momente dureroase din luptele purtate de Armata Româna, pe frontul din Est, în special la Cotul Donului, unde au murit sau cazut prizonieri peste 150 de mii de romani“ (Mircea Merticariu-Ziarul de gardă – Bacău, 2011).
Alături de autor, a mai participat criticul literar Vlad Pohila, din Republica Moldova, iar din partea vâlceană, îi amintim în primul rând pe organizatori: Ion Măldărescu (care a şi moderat acţiunea) şi Nicolae Dinescu, precum şi invitaţii de specialitate, maior Sorin Pancu din cadrul Garnizoanei oraşului şi colonel (r) Grigore Predişor preşedintele Asociaţiei Cadrelor Militare în Rezervă-SRI, care au ţinut alocuţiuni; dar şi invitaţii de marcă: Ilie Gorjan-general (r) conferenţiar la Universitatea Spiru Haret, Nicolae State Burluşi, publicist, Ioan St Lazăr, Gheorghe Ploaie…
<< Economist, conferenţiar universitar şi publicist moldovean. Născut la 30 aprilie 1949, Cornova, RSS Moldovenească, URSS, astăzi în Republica Moldova, în familia gospodarilor Şoimaru Alexei şi Nina (n. Roşca). Licenţiat al Facultăţii de Economie a Institutului Politehnic (ulterior – Universitatea Tehnică) din Chişinău (1971). Studii de doctorat (1973-1977) la Institutul de Finanţe şi Economie din Leningrad (Sankt Petersburg), susţinând, în 1978, teza de doctor în economie cu subiectul “Prognozarea productivităţii muncii în industria RSSM”. În anii 1971-1973 este asistent la catedra de Economia a muncii de la Politehnica din Chişinău. În perioada 1977-1990 a lucrat la Facultatea de Economie a Universităţii de Stat din Moldova: lector, lector superior, conferenţiar universitar (din 1982), prodecan. În 1991-1994 este vicerector al nou-fondatei Academii de Studii Economice din Moldova (ASEM), ctitorită de primul ei rector, prof. univ. dr. Paul Bran de la A.S.E. Bucureşti. Conform aprecierii date de rectorul fondator, P. Bran, „fără dăruirea lui V. Şoimaru, dorinţa noastră de a realiza practic ASEM, nu s-ar fi împlinit”. În iulie 1994, în urma unui proces politic, P. Bran şi V. Şoimaru au fost destituiţi.
Este consultant la grupul (fracţiunea) de opoziţie Blocul ţăranilor şi intelectualilor din cadrul Parlamentului R. Moldova (1995-1998). În perioada 1998-2001 deţine funcţia de preşedinte al Asociaţiei Economiştilor din Moldova. Odată cu alegerea unei noi conduceri a ASEM, în 2002, revine aici în funcţia de conferenţiar universitar la catedra de Management social a Facultăţii Economie generală şi Drept. Mai bine de 35 de ani este preocupat de domeniul ştiinţific legat de managementul productivităţii, precum şi de problemele dezvoltării regionale. În acest sens, a publicat patru cărţi şi peste 50 de articole şi studii; cursurile universitare elaborate fac parte din aceeaşi sferă de preocupări. A fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova în anii 1990-1994 şi 1998-2001, în ambele mandate fiind vicepreşedinte al Comisiei permanente pentru economie. În această calitate, a militat împotriva privatizării cu bonuri patrimoniale, care s-a dovedit a fi un eşec total.
Având ca imbold şi model preocupările lui D. Gusti şi ale părintelui Paul Mihail, ambii cercetători ai satului Cornova, V. Şoimaru iniţiază, coordonează şi realizează volumul monografic Cornova (2000, colectiv de autori). Următorul volum monografic, Neamul Şoimăreştilor (coautor, dr. Al. Furtună), constituie un omagiu adus memoriei străbunilor trăitori în ultimele cinci secole; mulţi din ei s-au ghidat de principiul “Fapte, nu vorbe”, devenit blazonul familial al lui V. Şoimaru. În 2004 editează albumul “Poeme în imagini”, care conţine circa 300 de fotografii artistice, iar în 2008 – albumul monografie “Românii din jurul României în imagini”, cu un studiu introductiv şi circa 850 de imagini, selectate din mii de lucrări efectuate în ultimii cinci ani în zece ţări, pe trasee ce însumează peste 100.000 km. „Este o carte pentru veşnicie, pentru că niciodată nu vor mai putea fi surprinse mărturiile aşa cum V. Şoimaru le-a înregistrat şi pe care le lasă tuturor românilor. Unicitatea acestei lucrări este o realitate ştiinţifică” (prof. univ. dr. Zamfira Mihail, Universitatea „Spiru Haret” din Bucureşti). V. Şoimaru este autorul , coordonatorul şi autorul proiectului de imagini al următoarelor volume: “M. Vulcănescu. Litanii pentru trei stări: (poezie, teatru, traduceri)”, (2004), “N. Iorga: Cugetări”, (2005), “Născut în Cornova: omagiu lui Paul Mihail”, (2006), “V. Preutu, A. Preutu. Satul Şoimăreşti: cinci veacuri de existenţă demnă”, (2006) ş.a. Cărţile lui V. Şoimaru sau cele editate cu contribuţia sa, au beneficiat de lansări şi de recenzii elogioase atât la Chişinău, cât şi la Bucureşti, Iaşi, Piatra Neamţ, Huşi, Bârlad, Ploieşti etc., precum şi la Cernăuţi, Praga, Vidin (Bulgaria), în Macedonia, Serbia, Albania, Polonia>> (Românii din jurul României, Vasile Şoimaru).
Subiectul tratat în lucrarea prezentată de scriitorul Vasile Şoimaru, tragedia românilor de la Cotul Donului, nu ne poate lăsa indiferenţi, şi ea ne aminteşte de una dintre cele mai mari tragedii ale acestui popor, răpirea teritoriilor româneşti de către Ucraina şi Bulgaria, mizeria lor sufletească, a conducătorilor care menţin şi astăzi aceste erori ale istoriei: evacuarea românilor din aceste teritorii (totuşi, aşa au fost conservate stirpele bucovinene şi basarabene (ultima, omagiu adus întemeietorului Basarab I); dar, tragedia uluitoare, festă a istoriei perioadei interbelice, este că în 1941 pe frontal din răsărit, dintre URSS şi Germania, au luptat români contra români, ostaşii lui Antonescu din România Regală împotriva ostaşilor români din armata URSS mobilizaţi în 1940…La noi, în Rm Vălcea, a trăit Cebotar Ana din Hlina, sat de lângă Lipcani, fugită din R Moldova în 1966 şi care a avut mai mulţi băieţi, toţi, căzuţi pe frontul rusesc din URSS; Ana a venit aici după decesul ultimului (invalid de război-erou URSS) să moară lângă fata ei, evacuată în martie 1944 la Horezu, dar ascunsă şi stabilită la Rm Vâlcea!…
