19 03 17, Craiova, 29 de zile de la sărbătorirea în 2017 a zilei de naştere a lui Brâncuşi, aproape sărbătoare naţională, Brâncuşi fiind în secolul XX, cel puţin pentru arta sculpturii, cea mai importantă personalitate a secolului… Cristian Ciomu, arhitect, a deschis spectacolul experimental de la Muzeul de Artă, unul al interferenţei dintre arte, aşa cum este şi figura deja legendară a sculptorului român-una în care filosofia şi sculptura, şi arhitectura, şi-au dat mâna, cu sintagma cunoscutului aforism brâncuşian: „Am văzut pentru prima dată lumina zilei la Peştişani, dar la Craiova m-am născut a doua oară”…Chiar aşa, în sensul acestei interferenţe şi-a intitulat şi Cristian Ciomu spectacolul: „Brâncuşi – arhitect – filosof” fiind ajutat în acest demers de Asociaţia „Podul lui Apollodor”, Filarmonica „Oltenia” Craiova şi Muzeul de Artă Craiova, spectacolul fiind susţinut de Petre Cichirdan, Pavel Floresco, Mircea Liviu Goga, Ion Creţeanu, Cornel Popescu, Mircea Suchici, Cristian Ciomu şi, nu în ultimul rând, Ilinca Zamfir, soprană de mare coloratură şi sensibilitate şi, care, nu se teme de nici o scenă… Credem că asemenea întâlniri, spectacol, în care artele se manifrestă împreună, reuşesc să contureze mai bine personalitatea evocată, de ce, nu, mediul chiar, european, de la început de secol în care ştim că artele şi artiştii s-au rupt de tradiţie şi au dialogat frenetic în mrejele continuei schimbări…Să amintim că în urmă cu o zi, 18 martie, ora 11, în holul mare al Filarmonicii a avut loc expoziţia „Craiova mon amour” a Cenaclului „Constantin Brâncuşi” cu lucrări executate în Tabăra internaţională de Artă Plastică „Ilinca Butucea”; la ora 19, în Sala mare a avut loc concertul recital „Aforismele brâncuşiene o metafizică sonoră” susţinut de Orchestra de cameră a Filarmonicii, compozitor şi dirijor Mircea Suchici, actorul Constantin Cicort, Formaţia Etno-jazz OPUS 1,61 cu Cristian Ciomu la pian, claviaturi; Cornel Popescu-frunză, caval, fluier.
Trecând de Aeroport, înspre Craiova, emoţia m-a cuprins de-abinelea căci gândul mi s-a deplasat spre dreapta, la Fabrica de Avioane Craiova numită, atunci, codificat „444” în care am lucrat până în 1980 şi în care am programat frezele cu comandă numerică să lucreze piese de avion IAR 93. Uzină de prestigiu mondial în care am programat aceleaşi freze să lucreze-sculpteze „gabaritele” pentru IAR 99-Şoimul! În acea perioadă toate programele mele purtau numele CICH 1, 2, 3, 4…nume principale şi, cum se procedează în informatică, numele secundare: „Cum vă place”, „Sfera”, „C’ e una meravigliosa sistema”, „sculptura cibernetică”…Tot atunci, în acel comunism de dreapta, am realizat miniprocesoarele-postprocesoare executate în ideea unui Brâncuşi asumat, rude, lucrările, cu „Prometeu” şi „Pasărea măiastră”…Atunci, în 1977, priveam cerul Craiovei imens, în orice punct te aflai, brăzdat adeseori de avioanele cu reaţie la baza cărora stăteau mintea şi zâmbetul emblematic, de Mona Lisă, al lui Henry Coandă, care, faţă de Brâncuşi, reuşise să revină în ţară şi, de la INCREST Bucureşti, şi să transforme Craiova în oraşul românesc cel mai curtat de British Air şi Focker!…şi Citroen. Da, la fel ca Brâncuşi, consider şi eu, că la Craiova, m-am născut a doua oară: sculptor inginer!…
La Muzeul de Artă, Cristian Ciomu a deschis spectacolul experimental chiar cu o lectură din articolele subsemnatului: „Brâncuşi, mai mult filosof det sculptor”, publicat în Info Puls, 2003 şi reluat în „Spiritul 21 şi Aforismele lui Brâncuşi”, Ed. Intol Press 2013; „Ansamblul monumental brâncuşian, de la Tg Jiu, operă colectivă, filosofică şi de arhitectură” trimis la Centrul „Brâncuşi” Tg Jiu cu ocazia colocviilor organizate şi reluat în Cultura valceană nr. 132; un fragment din cartea „Spiritul 21 şi Aforismele lui Brâncuşi”. A urmat Dan Lupescu prezentându-l pe Brâncuşi mai ales în perioada craioveană, dar nu numai, pentru ca mai apoi să citească poezie din volumul său „Brâncuşi ezotericul” una dintre cele mai bune cărţi închinate lui Brâncuşi, proză şi poezie, elaborată în decursul timpului şi tipărită în 2013, Ed. „Alma”, Craiova. Am fost impresionaţi de poetica lui Dan Lupescu şi redăm în continuare două fragmente din recitalul său…Primul ca să-i facă intrarea lui Ion Creţeanu cu a sa baladă „Brâncovene Constantine” şi al doilea ca răspuns pentru Pavel Floresco, care în cuvântul său a ornamentat lucrările de la Tg Jiu, Masa Tăcerii şi Poarta Sărutului, şi Madam Pogany, în emblematicele fibre ale lui Fibonacci… „Brâncovene Constantine,/ După tine Brâncuşi vine-/ Martir lamurei divine/ Şi Esenţei carpatine.” „ XIII …Prin troiţa de pe grui/ mumele noastre dintâi/ altoiesc zei în gutui/ …/ 1, 1, 3, 3, …8/ Fibonacci-n stele copt,/ 13, 21 -/ doar Dumnezeu este unul/ în Treime întrupat,/ 34, 55-/ colb de clipe în opinci,/ 89 şi apoi/ regula de ultimi doi…/ Iepurii-şi făcură turn/ cu vârful chiar în Saturn/ că loc nu mai au de stele/ şi de cosmice inele,/ găuri negre, găuri grele-/ porţi în timp şi-n paralele/ humi coclite în ispite/ şi-n genezele dospite/ în vulcani, în dinamite…” …Mircea Suchici a cântat îngereşte la violoncel în spiritul lui Brâncuşi, compoziţie proprie. Apoi Cornel Popescu, la caval a pregătit intrarea Irinei Zamfir prin variaţiuni libere pe cântecul „Cine iubeşte şi lasă, după care a acompaniat-o pe soprană în aceleaşi variaţiuni…Asistenţa a fost însă pur şi simplu captată de extraordinara interpretarea sopranei şi cavalului, dar şi a Clapelor mânuite cu sensibilitate şi imaginaţie de Cristian Ciomu. Ilinca Zamfir, în această ultimă secvenţă a spectacolului experimental, pe fondul imaginilor unui Brâncuşi dezlănţuit în coordonarea ridicării Coloanei de la Tg Jiu, 1938, imagini de la Centrul „George Pompindou”, a părut a fi pe rând Pasăre a morţii (vezi dictatura regală defilând pe ecran, dar şi păsările rău vestitoare ale sculptorului), Pasăre măiastră-de aur, Coloană infinită-sonoră, Poartă a Sărutului şi Masă a Tăcerii…
Pe www.culturaarsmundi.ro, umăriţi pe Video Arhiva secvenţe din spectacolul experimental semnat în regie de Cristian Ciomu şi invitaţii săi. La aceste filme se poate ajunge şi prin You Tube apelând titlurile filmelor: „Brâncuşi arhitect şi filosof – nume solist, Craiova, 2017”
