“În curgerea lui nesfârşită bătrânul Alutus este, de 45 de ani, martor statornic al unui fenomen cultural care reuşeste să unească în oraşul staţiune Călimăneşti o diversitate de expresii ale spiritualităţii oamenilor, locuitori din ţinututurile scăldate de râul Olt, de la izvor până la vărsare. Festivalul “Cântecele Oltului-45” vă aşteaptă să vă bucuraţi de frumuseţea purtătorilor de costume, de cântec şi dans popular, toate prezente pe scenă timp de două zile” (citat din programul festivalului)…17-18 august Călimăneşti, Festivalul Naţional de Folclor “Cântecele Oltului”…
Formată în faţa Primăriei Călimăneşti, coloana de defilare cu participanţii la Festival a pornit la ora 15. 30 către locul ceremoniei de deschidere, treptele de la intrarea celebrului Pavilion central, simbol al oraşului Călimăneşti, obiectiv turistic cunoscut în întreaga Europă Centrală; aici au venit pentru tratament, sau au consumat din aceste ape, mari personalităţi ale timpului, începând din ultima jumătate a secolului al XIX-lea…
Desigur agitaţie mare printre organizatorii festivalului, în frunte cu doamna Elena Stoica, directorul din Consiliul Judeţean Vâlcea responsabil cu păstrarea tradiţiilor populare şi valorificarea lor; lângă dumneaiei am a observat salariaţii Primăriei Călimăneşti şi ai Bibliotecii Oraşului Călimăneşti, ai liceului şi şcolii din localitate, consilierii locali, toţi, cu mare cinste, dorind să ia loc pe treptele Pavilionului Central, acolo unde participanţii îşi vor etala costumele tradiţionale din regiunile riverane Oltului…I-am văzut, luând poziţie în coloană pe conducătorii CJ Vâlcea în frunte cu preşedintele Ion Cîlea, vicepreşedintele Bogdan Alexandru Pistol, primarul Călimăneştiului Florinel Constantinescu-principalul organizator, consilieri locali şi judeţeni printre care i-am observat pe Romulus Bulacu, Ştefan Prală, Doru Tărăşenie, Iuliana Moise, Alina Lupu, Aurel Simion, Aurel Cârstea, foştii deputaţi Samoil Vîlcu şi Sorin Zamfirescu, primarul Goleştiului, Gheorghe Şerban, viceprimarul oraşului Călimăneşti, Vasile Scârlea şi mulţi alţii…
Juriul Festivalului care marchează 45 de ani de la înfiinţare, în oraşul Făgăraş desfăşurat pentru prima dată, a fost condus în acest an de dr. Sabina Ispas, directorul Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, prof. univ. dr. Ilie Moise, Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, Elena Gavriluţiu, sociolog, Centrul Naţional pentru Conservarea şi promovarea Culturii Tradiţionale Bucureşti, dr. Ioan Şt. Lazăr, prof. Ioan Pumnea, preşedintele primei ediţii a Festivalului…
Cuvântul de deschidere l-a avut Florinel Constantinescu, care i-a felicitat pe toţi cei care au făcut posibil ca Festivalul să dureze 45 de ani, a urmat apoi Ion Cîlea, care, de asemenea, a exprimat felictări organizatorilor, Bogdan Pistol, Arhimandritul de la Mânăstirea Cozia – Vartolomeau Androni (“Dragi români, dacă nu sunteţi toţi români, dar faceţi parte din poporul roman, cu drag ne bucurăm că aţi venit aici, la Călimăneşti, să ne strângem aici pe malurile Oltului într-o familie mare…întărind tradiţia marilor manifestări populare, întărind însuşi poporul!”), Florin Epure – directorul Direcţiei pentru Cultură şi culte Vâlcea, după care Elena Stoica a preluat microfonul şi a moderat parada costumelor populare, care, alături de dansurile prezentate, au emoţionat întreaga asistenţă!… s-au mai adresat publicului, participanţilor la Festival, doamna Sabrina Ispas, preşedintele juriului, şi…liderul formaţiei din Tomeşti, jud Harghita, care a demonstrat că este şi un bun şi diplomat orator, şi un dansator de excepţie…
Prin faţa celor prezenţi la Festival, l-a sfârşitul ceremoniei de deschidere, participanţii au defilat prin faţa Pavilionului Central, şi au dat, fiecare formaţie, câte o mostră din portul şi jocul regiunii respective…A fost un spectacol rar întâlnit, reuşit, plin de optimism pentru viitorul acestei ţări!…două formaţii din Judeţul Harghita, din Tomeşti: port şi joc unguresc de mare ţinută; măiestrie la fel. A urmat formaţiile din Braşov, la fel şi ele, apoi cele din Sibiu: eleganţă şi acurateţe. Judeţul Teleorman a venit cu Ansamblul « Vlăsceanca », apoi a urmat Oltul, şi Doljul cu o formaţie din Pieleşti, frumoasă şi distinsă-viu colorată şi plină de mobilitate. Parada a fost încheiată de formaţiile vâlcene, mai puţin « academice », dar naturale, aşa cum trebuie să fie tradiţia populară neprelucrată şi lăsată la fantezia creatorului popular-local! Personal, am admirat încă o dată vocaţia Călimăneştiului pentru lucrul bine făcut, prestaţia de meneger a doamnei Elena Stoica în a păstra tradiţia şi valorificarea acestor locuri…
