« Zilele trecute, la Monumentul deţinuţilor politici din Ocnele Mari a început o nouă ediţie a Festivalului naţional de poezie „Vasile Militaru”. Organizatorii acestui eveniment au fost Primăria Ocnele Mari, Biblioteca orăşenească „Vasile Militaru”, Parohia Ocnele Mari, Parohia Trăistari, Salina Ocnele Mari şi Şcoala gimnazială „Costea Marinoiu”. Ediţia a cincea a Festivalului naţional de poezie „Vasile Militaru” a debutat prin comemorarea deţinuţilor politici şi a continuat cu inaugurarea Muzeului „Buridava”. Apoi, a fost săvârşită slujba de pomenire a poetului la cimitirul Bozasca, urmată de un medalion literar comemorativ „Vasile Militaru” şi de concursul de recitare „Poezie religioasă”. După un recital de muzică şi poezie susţinut de elevi din oraş, s-au decernat premiile în cadrul concursului de creaţie » (Curierul de Vâlcea).
„Câştigatorii Concursului Naţional de Poezie desfăşurat în cadrul Festivalului National de Poezie Vasile Militaru: Marele Premiu-Gianina Gheorgiu-Iaşi, 25 ani; Premiul I-Theodor Constantin Tăcutu-Franceşti-Valcea, 12 ani; Premiul II-Ionela Mădălina Grosu-Suceava, 19 ani;Premiul III-Florin Tupu-Iaşi, 43 ani; Menţiune-Melania Briciu -Sopron, Ungaria, 43 ani; Menţiune -Steliana-Cristina Voicu, Ploieşti, 19 ani; Premiul Special -Dorel Mihail Gaftoneanu-Botoşani, 53 ani; Premiul Special-Paulian Buicescu-Slatina-64 ani. Felicitari tuturor!” (Biblionet)
DEPUNERI DE COROANE LA MONUMENTUL AFDPR-VÂLCEA
Manifeastările au început la ora 9:30, la Ocniţa-Ocnele Mari-la Monumentul închinat foştilor deţinuţi politici, ridicat în 2009 de către AFDPR Vâlcea. Doi ani mai târziu, 2011, 8 iulie, avea să debuteze şi acest Festival.
Astăzi, 08 iulie 2014, se împlinesc 15 ani de la câştigarea concursului (2000) pentru monument, zece ani de la finalizarea lui (2005) şi cinci ani de la inaugurare (2009). De asemenea, în această lună, ziarul CULTURAvâlceană a ajuns la nr. 100.
Monumentul AFDPR (bronz-0.4 tone şi marmură roz-4 tone) trebuia să stea pe două trepte, iniţiale, cea intermediară având perimetrul mai mic decât al soclului; astfel, monumentul s-ar fi înălţat puţin mai sus, creând imaginea în care eroul se pierde în înaltul cerurilor…
Monumentul a fost proiectat şi realizat pentru un spaţiu din Râmnicu Vâlcea, între Muzeul de Istorie şi Biserica „Toţi Sfinţii”, apoi, neaprobându-se această amplasare, pentru spaţiul dintre Tribunal şi Judecătorie; şi, mai apoi, înapoi între muzeu şi biserică; a avut trei certificate de urbanism. În final, datorită primarului Petre Iordache a fost montat aici, la Ocniţa, prin efortul şi munca, şi proiectul, cetăţenilor din Ocnele Mari. Cum spunea şi primarul Mircea Gutău, în exerciţiu atunci, această lucrare s-a „aşezat acolo unde-i era (deci nu-i este n.n) locul”!
Se ştie, acest monument a rămas în picioare, în acest răstimp de cinci ani, fiindcă atât edilii din Ocne dar mai ales oamenii din jurul lui, unde s-a născut şi un parc-primarul aducând şi o uşă de celulă, l-au apărat zi şi noapte de vandalii culturali sau hoţii de bronz şi marmură pură-bloc….Dar părerea noastră este că monumentul s-a apărat singur căci încă nu s-a născut om să scuipe sau să-şi facă nevoile pe o cruce! Cum spuneam odată, în glumă, acest monument se va scufunda în sare, şi peste o mie de ani, când apa va seca, va ieşi şi el la lumină ca o relicvă a trecutului neateu. Iată şi câteva păreri: „Multumesc Domnule Cichirdan pentru imaginea sculpturii dumneavoasrtră. Îmi permit sa va felicit. Personajul dumneavoastră îmi place în concepţia lui mai mult decât toate reprezentarile lui Cristos de până acum din Istoria Artei, căci toţi cei în cinstea carora aţi creat sculptura au fost şi vor rămâne OMUL în destinul lui creştinesc. Dar nu orişice om ci cel ce-şi duce CRUCEA cu demnitate, cu mândrie şi nu cu îngâmfare căci numai aşa merită să fie trăita VIAŢA. Crucea dumneavoastră…pierde materialitatea metamorfozindu-se în SPIRIT” (Alexandru Trifu, Geneva, Jun 6 at 6:35 PM, 2014). „Este cel mai frumos monument din România ridicat în memoria foştilor deţinuţi politici” (Tudor Nedelcea, Craiova, fragment din cuvântul de deschidere al Festivalului Naţional “Vasile Militaru”, 2014-vezi acest cuvânt de deshidere pe Arhiva Video a Culturii Ars Mundi).
Omagierea foştilor deţinuţi politici, grupaţi, cei care mai trăiesc, în AFDPR Vâlcea a început cu o slujbă de pomenire-sobor al preoţilor parohi din Ocnele Mari şi ţinutul adiacent, apoi, membri ai Societăţii Culturale „Anton Pann”, Rm Vâlcea, au ţinut un scurt documentar al eroilor politici prin vicepreşedintele Asociaţiei, Dumitru Bondoc. A urmat simbolica depunere de coroane de flori făcută de autorităţile de stat prezente la manifestare în frunte cu primarul Petre Iordache şi membri Consiliului Local, senatori şi parlamentari. Înainte şi în timpul depunerii de coroane, un cor al cadrelor didactice din împrejurul Arhiepiscopiei, dirijat de Iulian Diţă, a intonat muzică corală adecvată momentului.
PARASTAS LA MORMÂNTUL LUI VASILE MILITARU
De la monument asistenţa s-a deplasat la cimitirul Bozasca, unde, la crucea-mormânt a lui Vasile Militaru a avut loc o slujbă de pomenire. În sfârşit, la Şcoala Generală „Costea Marinoiu” a început concursul de recitare poezie religioasă susţinut de copiii-preşcolari şi elevi-categoria până la 14 ani, şi după 14 ani….S-a dat citire spre finalul acestui concurs listei cu câştigătorii Concursului Naţional de Poezie, pe care l-am afişat mai sus-preluat de pe Biblionet.
CONCURS DE RECITARE POEZIE RELIGIOASĂ (6-70 DE ANI)
La masa prezidiului au luat loc: Tudor Nedelcea-Institutul de Cercetări Socio Umane „Constantin S. Nicolaescu-Plopşor” din Craiova- Academiei Română, un consilier din Primăria Vărăşti-Giurgiu, care a venit cu o delegaţie de 22 persoane-interpreţi, Petre Iordache-primarul Ocnelor Mari, Constantin Olaru-Arhiepiscopia Râmnicului, Petre Veţeleanu-parohia Trăistari, Nicu Cismaru-preşedinte Societatea Culturală „Anton Pann” care a şi moderat întâlnirea cu tinerii recitatori. Concursul a fost deschis de Iulian Diţă, preot paroh în Ocnele Mari. Juriul concursului de recitare a fost format din Ioan St Lazăr-scriitor, Elena Florescu-director-Şcoala generală „Costea Marinoiu”, Cristian Alexandrescu-actor-Teatrul „Anton Pann”, Râmnicu Vâlcea. Am ales pentru ziarul nostru cuvântul de deschidere rostit de Tudor Nedelcea (pe care îl puteţi urmări video pe „Cultura Ars Mundi” on line, Video Arhiva, „Tudor Nedelcea la Festivalul Vasile Militaru”).
Tudor Nedelcea: – Permiteţi-mi să aduc omagiul meu sincer şi al instituţiei pe care o reprezint, Academia Română, pentru gestul pe care dumneavoastră îl faceţi de firecare dată, an de an. Îl omagiaţi nu numai pe un mare scriitor al literaturii române, pe Vasile Militaru, îi omagiaţi pe toţi deţinuţii politici care au murit în aceste ocne fie că erau ţărani sau intelectuali. Mi-a plăcut acest monument care a fost ridicat, aparţinând sculptorului Cichirdan, unul dintre cele mai frumoase monumente pe care le-am văzut eu dedicate deţinuţilor politici. Are o semnificaţie aparte, care se regăseşte în opera tuturor scriitorilor care au fost nevoiţi să facă politică. Am observat că această speranţă-prin credinţă-a fost comună la toţi deţinuţii sau intelectualii români care au fost nevoiţi să facă închisorile comuniste, la fel ca basarabenii obligaţi să înfrunte “celulele de ghiaţă” ale Siberiei, cum le numea Grigore Vieru. În celulele din România, se ştie, deţinuţii îl aveau în suflet pe Iisus. Există o poezie, celebră, cu Iisus în genunchi. Grigore Vieru are şi el o poezie, « Reaprindeţi candela »… Aşa şi deţinuţii români basarabeni şi bucovineni din Siberia l-au simţit, au trăit prin Iisus. Iată acest sentiment al lui Iisus Hristos i-a unit pe românii din puşcăriile comuniste, pe marii intelectuali.
Faceţi un lucru bun că îl aduceţi în actualitate pe Vasile Militaru. Din păcate multe istorii literare îl evită, mulţi istorici şi critici literari îl trec cu vederea, îl consideră un scriitor depăşit. Academia Română, în schimb, îl onorează !…el face parte dintre scriitorii consacraţi conform marelui Dicţionar General al Literaturii Române, care a apărut într-o ediţie acum patru ani şi va apare într-o ediţie a doua, în zece volume, întradevăr o lucrare monumentală. Dar, dacă pe Vasile Militaru dumneavoastră îl comemoraţi în fiecare an, să ne aducem aminte că alţi mari scriitori de aceeaşi talie, Radu Gyr, Nichifor Crainic…sunt absolut uitaţi. Şi mai observ un fenomen dureros! parcă toţi care au luptat împotriva regimului bolşevic, astăzi, sunt uitaţi.
Există un american, Arnold Plum, care a dat un canon ideologic care să fie aplicat în toată lumea. Potrivit acestui american, în acest canon nu intră cei care au luptat împotriva bolşevismului, aceşti deţinuţi care au luptat împotriva comunismului, nu intră aceşti partizani care au luptat în munţii noştri, deşi suntem ţara cu cei mai mulţi deţinuţi politici, mari intelectuali, caz unicat în lume! Prima ţară care s-a opus luptând în munţi. Nu avem voie să scriem în manuale, nu avem voie să scriem despre liderul luptei anticomuniste şi care a dus războiul sfânt împotriva Uniunii Sovietice, mă gândesc la Mareşalul Ion Antonescu! Nu avem voie să-i pronunţăm numele. Este corect oare? Ei bine, nu este corect ce spun românii dar este corect ce spun americanii prin liderul lor, Plum. Trebuie să fim corecţi, şi să spunem că toţi aceştia care ne spun ce avem şi ce nu avem voie, au alte intrese decât cele ale poporului român. Cu această ocazie felicit organizatorii şi mă bucur că biserica este alături, ca de fiecare dată ! felicit familia Perian-sufletul acestei manifestări-fără de care ele nu ar fi avut loc. Dăruiesc această carte, semnată de mine, « Printre cărţi şi oameni », bibliotecii din Ocnele Mari, în interiorul ei veţi găsi o consemnare la manifestarea de anul trecut…
24 PARTICIPANŢI LA CONCURSUL DE RECITARE
24 de recitatori au participat la concursul de recitare, juriul, având o sarcină grea în stabilirea premiilor. Recitatori de şase ani pănă la peste 50 de ani, ultimul recitator fiind chiar moderatorul cu o poezie proprie, Nicu Cismaru, pe care îl felicităm pentru curaj, că talent are destul (a recitat în afară de concurs). Apoi pe invitata de la Slatina, Marinela Preoteasa-USR-Olt, de asemenea în afară de concurs. În concurs, însă, la categoria peste 14 ani au impresionat Paulian Buicescu-premiat, Ioana Goran-Biblioteca Păuşeşti Măglaşi-premiată şi ea, Maria Constantin-Vărăşti-Giurgiu. Dar, să încercăm să ne reamintim numele recitatorilor în ordinea intrării lor în concurs, începând cu cei mai mici: Ciobotea Andrei, Dimitrie Gozon, Gabriela Stuparu, Simina Gabriela Cătănoiu, Petru Darius Manafu, Elena Sofia Diaconeasa, Maria Magdalena Cârstoiu, Teodora Trăistaru, Monica Tudor, Ruxandra Ciobănescu, Mihaela Culea (toate trei din Giurgiu), Andrei Cătălin Popa, George Ştefan Gogioman, Ana Maria Trăistaru, Lavinia Mustaţă, Maria Tăcutu, Ştefania Felicia Pavel, Ştefania Popescu.
Premii consistente au oferit Primăria Ocnele Mari, SC Damila SRL, SC Boromir SRL…aceastea fiind înmânate de Marian Stănciucu-Rotary Club Râmnicu Vâlcea-Cozia şi Nicolae State-Burluşi-părintele fiind prezent cu premii la toate ediţiile Festivalului.
EXPOZIŢIE DE ARTĂ PLASTICĂ ÎN SALINA TURISTICĂ
După concursul de recitare şi servirea unei mese frugale asistenţa s-a deplasat la vernisajul de artă plastică care a avut loc în Salina turistică şi la care au participat artişti plastici din România şi Republica Moldova care timp de opt zile au participat la o tabără închinată Festivalului Vasile Militaru. Noutatea faţă de ediţia anterioară, când pr. Petre Veţeleanu a reuşit să aducă lucrări celebre din colecţii particulare din Italia, prin acelaşi curator, Pierluigi Luise, în această ediţie, pasionatul om de artă şi preot s-a gândit să aducă sculptori care să cioplească în sare… Alături de curatorul italian s-a aflat Francesca Bogliolo critic de artă italian. Imaginile pe care le avem de la vernisaj au fost realizate de colaboratorul nostru Cristian Ovidiu Dinică, care ne-a furnizat şi autorii lucrărilor fotografiate şi, care, după cum era şi firesc aduc în prim plan mai mult lucrările de sculptură, lumina, dezavantajând lucrările de pictură… Părerea noastră este că aceste lucrări, în sare, reprezintă un prim pas în crearea de valoare, urmând ca pe viitor ele să reprezinte o preocupare a conducerii Salinei, a Primăriei, şi execuţia lor să cuprindă întreaga suflare artistică din regiune, ţară şi exterior… Să nu uităm, că, atunci când s-a hotărât soarta acestei saline părăsite, şi am coborât cu toţii în întunericul subteran, noi din partea ziarului Cultura vâlceană, s-a propus ca sculptura în sare să fie principala preocupare în viitoarea salină turistică, propunând chiar şi o lucrare de mare anvergură: refacerea Columnei lui Traian în blocuri de sare…
„La tabăra de pictură şi sculptură au participat: Angela Tomaselli, Ştefan Pelmuş, Eugen Dornescu, Paul Popescu, Valentin Duicu, Gheorghe Dican, Tina Popa, Traian Boicescu, Georgiana Poenaru, Aurelia Sanda, Natalia Ştefan, Petti Velici, Valer Neag, Sergiu Sălişte, Ileana Oancea, Cătălina Oancea şi basarabenii Elvira Cemortan-Volosin, Vasile Medinschi, Grigore Sultan, Alex Medinschi, Natalia Pricop şi Tudor Fabian. Expoziţia deschisă în salină a oferit publicului vizitator lucrări semnate de Marin Gherasim, Petre Lucaci, Corneliu Vasilescu, Gregorian Rusu, Viorel Cosor, Doina Mihăilescu, Vioara Bara, Olga Popescu, Maria Balea, Adrian Chira, Miron Duca, Sorina Ţibacov, Leontin Ţibacov, Alexandru Grosu, Alexandru Nancu, Vasile Soponariu, Dumitru Radu, Petre Marian, Mihai Ţopescu şi Ion Tămâian. Toţi participanţii au donat câte-o lucrare pentru pinacoteca salinei Ocnele Mari ” (Crişu Popescu, „Indiscret”, 16 iulie 2014, „Sculpturi în sare la Ocnele Mari”).
