Să vorbeşti despre Florentin Smarandache, trebuie să ai curajul unui luptător,
care, când intră în ring, să fie sigur de victorie, ceea ce, în cazul de față, nu se poate. Florentin Smarandache nu poate fi învins!
Biografia lui Florentin Smarandache este foarte interesantă, dar în prezentul material nu vom face nici o referire la aceasta, dar cine nu i-o cunoaşte, nu poate să înțeleagă locul lui în ştiinţa mondială, nici în cultură.
Trebuie să fim mândri că suntem contemporani cu această somitate, şi cu atât mai mult, că este vâlcean de-al nostru din Bălceştii de pe Olteț.
Pe 1 august, 2016, Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria”-Filiala Judeţeană „Matei Basarab” Vâlcea) în parteneriat cu Societatea Naţională Independentă a Persoanelor cu Handicap-Filiala Valcea; Forumul Cultural al Râmnicului, Liga Scriitorilor Români-Filiala Valcea, Societatea Culturală “Anton Pann” au lansat antologia “Popasuri scriitoricești pe Olt şi Olteț”, Vol. II, de Florentin Smarandache.
Domnul Eugen Petrescu, moderatorul evenimentului, pentru început, l-a rugat pe Ion Părăianu să citească mesajul primit de la antologator, prietenul tuturor, care n-a putut să ne fie alături din motive obiective. Reproducem cuvintele:
„Vă mulțumesc, domnul Părăianu! Vă rog să transmiteți participanților: în prezent sunt la o Conferință IEEE în Vancouver, unde am de prezentat câteva articole despre logica şi mulțimea neutrosofică, care-s generalizări ale logicii şi mulțimii fuzzy. Am fost tot pe drumuri (Vietnam, Germania), iar acum sunt în Canada.
Voi merge şi în Toronto, unde există o comunitate românească importantă, având şi un ziar în limba romană, Observatorul, al cărui editor şef este un oltean de-al nostru: domnul Dumitru (Puiu) Popescu. Le voi duce câteva cărți româneşti.
Mulțumesc organizatorilor vâlceni (Eugen Petrescu, Marian Pătrașcu, Ion Părăianu etc.) pentru lansarea volumului antologic Popasuri scriitoriceşti pe Olt şi Olteț, II.
Vă rog să anunțați participanții că pregătesc şi un volum III, cu scriitorii care nu au fost incluşi în primele două volume, pentru a avea o bază de date compactă din zona noastră.
Da, părinții mei au decedat… Anul trecut mama… Am ajuns imediat la înmormântare. Sper vara aceasta să dau prin România. Cu prietenie şi nostalgie Florentin Smarandache” ( Jul 29 at 5:55 PM Gallup, USA)
A urmat domnul Eugen Petrescu, care, a rostit un Cuvânt de întâmpinare.
Apoi, domnul Marian Pătraşcu a prezentat volumul antologatorului: editura, imaginea de pe copertă, paginația, criteriul de ordonare al scriitorilor fiind cel cronologic, după data de naştere, spre deosebire de primul volum, unde a fost preferată ordonarea alfabetică.
Domnul profesor dr. Ion Soare, în expunerea sa, l-a prezentat pe Florentin Smarandache ca om de ştiință şi de cultură.
Au mai luat cuvântul: Simion Petre Cichirdan, Zenovia Zamfir, Nicu Cismaru, Elena Natalia Călinescu, Nicolae Nistor, Marian Bărăscu, Gheorghe Puiu Răducan, Dragoş Călinescu, Gheorghe Pantelimon şi Ion Părăianu.
Domnii Nichi Ursei şi Ion Micuț s-au „duelat” în… epigrame.
Această minunată seară literară s-a încheiat cu muzică de petrecere şi voie bună în compania formației Restaurantului „La Coana Cami„ şi a inegalabilului interpret de romanţe Gheorghe Cărbunescu.
Personal, nu pot să vorbesc despre acest volum antologic Popasuri scriitoricești pe Olt și Olteț II,până nu amintesc că domnul Florentin Smarandache, întrebat de un jurnalist la un interviu, dacă se consideră matematician sau scriitor, a răspuns simplu: „Mă consider om de ştiință, dar în aceeaşi măsură şi om de cultură”.
Şi tot în acelaşi interviu, întrucât din 1980 devenise client permanent al Securității, cu o finețe ironică mărturiseşte: „Am avut onoarea de a mi se întocmi patru dosare la Securitate cu peste 880 de pagini”.
Matematician, fizician, filozof, poet, prozator, dramaturg, autor de manifeste şi programe, Florentin Smarandache îşi împarte timpul, aproape, în mod egal pentru scrisul cărților de literatură şi cărților de ştiință (matematică, fizică, filosofie). Din cele aproape 200 de cărți, peste 85 sunt de literatură, restul fiind cărți de ştiință.
Florentin Smarandache a fost un răzvrătit, mereu nemulțumit de el, de viață, de toate câte se petreceau în jurul lui; în societate!
Toate lucrurile pentru el erau pe dos. În el încolțise un sâmbure de paradox. Despre Fl. Smarandache e greu să vorbeşti, că nu ştii despre ce să vorbeşti. Să vorbeşti despre literatură şi artă, trebuie evidențiat meritul lui de fondator al curentului de avangardă numit paradoxism, ca un protest împotriva totalitarismului. Apoi, câtuşi de puțin, trebuie să ne legăm şi de acest cuvânt. De origine greacă, compus: 1) prefixul para – contra, împotriva (paratrăznet, parapluie…) şi 2) doxa – opinie, judecată. Aş putea spune că Florentin Smarandache s-a cununat şi încununat cu acest cuvânt, care este egal cu sintagma logica contrariului şi care i-a adus notorietatea necontestată în mai multe domenii, pentru că paradoxismul e o revoltă culturală, ştiințifică, pe care el a alimentat-o cu propriile-i argumente, axiome, ipoteze, recunoscute de înaltele Foruri Academice Internaționale.
Iată câteva exemple de inovații prezentate la Conferințele ştiințifice internaționale:
Neutrosofia – o ramură nouă a filosofiei, care reflectă realitatea neconvențională din punct de vedere filosofic. Un singur enunț cred că este edificator: „De existență îi este teamă oricărei existențe, chiar şi Universului în Sine, poate doar Inexistenței în Sine nu îi este teamă de ea însăşi, sau poate oamenilor care în existența lor uită sau nu ştiu că există”;
Matematică (1969) – Gradul de negare a unei axiome ori teoremă: „Totul este posibil, chiar şi imposibilul!”
Fizică – Paradoxuri cuantice şi noțiunea de nematerie. Dacă materia e formată din electroni, protoni şi neutroni, nemateria în viziunea neutrosofică fiind opusul materiei, pentru că toată dialectica lui Smarandache este bazată pe contrarii, este formată din antielectroni, antiprotoni şi antineutroni. Deci, materia are ca opus antimateria, dar şi neutrul ei, care nu este nici materie, nici antimaterie, ci nematerie formată din electroni, protoni, neutroni, antielectroni, antiprotoni şi antineutroni. Aceste Ipoteze, Fuziunea Informației şi ideea Vitezei Supraluminale i-au încolțit în minte încă din liceu. Avea ceva viu în el. Nu avea astâmpăr sau sufera de un sindrom al Legii contrariului.
Teoria despre nematerie a fost trimisă, în 2004, la Laboratorul European pentru Fizica Particulelor Elementare (CERN – Geneva, Austria).
CERN a confirmat Ipoteza lui supraluminală, cât şi Teoria Absolută a Relativității. Şi Societatea Americană de Fizică i-a confirmat aceste ipoteze.
Dacă în 1905 Einstein afirma că viteza luminii nu poate fi depăşită, în 1972 Fl. Smarandache a considerat opusul: viteza luminii poate fi depăşită, iar, că spațiul şi timpul sunt relative, după Einstein, Smarandache afirmă că spațiul şi timpul sunt absolute, adevăruri ale unei logici îndelung studiată.
Trebuie să amintim, pentru mulți, că în 2011 Florentin Smarandache a fost propus pentru Premiul Nobel.
Ca un matematician desăvârşit, Florentin Smarandache şi-a rostuit averea ştiințifică într-o sferă, care, rostogolindu-se, a magnetizat Pământul.
Lucrările lui Florentin Smarandache sunt traduse în numeroase limbi străine: engleză, germană, franceză, rusă, chineză, italiană, arabă, greacă, spaniolă, indiană, portugheză ş.a.
Ion I. Părăianu
