19-22 noiembrie 2017. O dată pe care cu greu o vom uita, mai ales că prin ea se continuă o reală creare de memorie începută în martie-aprilie 1944, se continuă în noiembrie 2016 şi, numai într-un an, iată, în noiembrie 2017 se împlineşte ceea ce am început în aprilie 2017, contrasemnarea la Hotin a documentului care consfinţeşte înfrăţirea celor două oraşe: Horezu şi Hotin! De ce „prin Cernăuţi”? fiindcă nimic nu s-ar fi înfăptuit fără sprijinul moral şi material al directorului Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti Cernăuţi, Iurie Levcic şi „copiii săi din soare rupţi” (P.Cichirdan, „Vâlcenii la Hotin, după 70 de ani de când Prefectura Hotinului a funcţionat la Horezu împreună cu şase mii de hotineni”, Cultura vâlceană, nr 133, aprilie, 2017).
Spunea primarul din Hotin, Mykola Golovlov, pe scena Casei Tineretului din Cernăuţi, că în aceste zile s-a împlinit un act istoric de mare însemnătate, basarabenii şi bucovinenii din Hotin – până în 1944 şi cei din Horezu de astăzi, fiii celor de atunci, şi-au înfrăţit oraşele, iată, de baştină! Mai spunea că îşi cere iertare faţă de locuitorii Horezului, care au trebuit să sufere primind evacuaţii din 1944, din Hotin, care au plecat din faţa Armatei Roşii! A mulţumit pentru darurile primite, dar, mai ales, pentru prezenţa vâlcenilor în aceste zile la Hotin. Şi primarul Nicolae Sărdărescu, pe aceeaşi scenă şi în acelaşi moment, a ţinut să sublinieze, că, faţă de suferinţele vâlcenilor horezeni, suferinţele locuitorilor din Hotin au fost mult mai mari, rămând, doar, ca Uniunea Europeană să ne aducă la un punct comun, pe aceeaşi treaptă de dezvoltare şi colaborare…
Noi reamintim cititorilor noştri că ideea, care rămâne şi pe care o reiterăm, este că Basarabia şi Bucovina de nord au pierdut o populaţie de bază din aceste provincii suferind sub conducerea fermă a puterii sovietice, iar Regatul României fără aceste provincii a câştigat o populaţie, şi-a adăugat-o sieşi, sporindu-şi numărul cetăţenilor şi calitatea etnică, sporindu-şi forţa productivă! Ceea ce a urmat în România prin aplicarea principiilor sănătoase de existenţă: producţia-forţă conducătoare, învăţământ de calitate şi gratuit, asigurări sociale… au favorizat o dezvoltare fără precedent a ţării noastre până în anul 2000; basarabenii şi bucovinenii fiind deplin integraţi profitând de beneficiile care au rezultat… Acestea de fapt fiind compensaţiile morale şi materiale a celor dezrădăcinaţi, dar plantaţi în terenul extrem de fertil al Vâlcii. Actul de la 1944 a arătat cât de unit a fost poporul român în minunata ţară românească, a interbelicului, care s-a numit România Mare! şi pe care o sărbătorim anul care se apropie, 2018. Noi am remarcat, de asemenea, că pe invitaţia primită, Centrul Bucovinean de Artă…a organizat aceste manifestări cu ocazia Zilei Naionale a României, 1 Decembrie, şi 28 noiembrie, Ziua Bucovinei, nimic mai frumos şi care vorbeşte de sprijinul acestei populaţii pentru Unirea din 1918.
Realizarea acestei frăţii este tot ce e mai frumos şi mai bun în acest moment istoric, mai ales al memoriei noastre naţionale, spunem noi, recunoaşterea eroismului poporului român de dincoace (care a primit) şi de dincolo (care a dat) de Prut…
Pe data de 20 noiembrie delegaţia de la Horezu a fost prezentă la Primăria Hotin, unde s-au semnat actele de înfrăţire la sediul ucrainian. Reamintim că primul pas al înfrăţirii s-a efectuat la Horezu în luna iunie chiar pe scena sărbătoririi Cocoşului de Hurezi. Primaruul şi viceprimarul Horezului, Nicolae Sărdărescu şi Gheorghe Ogrezeanu au fost însoţiţi de şapte consilieri: Drăgănescu Dumitru, Iliescu Sorin (care şi-a demonstrat şi calităţile de şofer la întoarcere), Gînju Emil, Zăvoianu Nicolae, Simptea Sorin, Badea Constantin şi Sărdăroiu Ovidiu. Au mai fost la Hotin, cu această ocazie, ca parteneri de proiect: Ligia Nicolescu şi Petre Cichirdan. Delegaţia s-a deplasat la Hotin cu un microbuz foarte bun, al primăriei, condus (de nota zece) de Niţu Dănuţ!
Consilierii din Horezu, prin domnii Drăgănescu Dumitru şi Zăvoianu Nicolae au oferit plachetele cu oraşul Horezu, şi cîte un vas specific, deputaţilor din conducerea oraşului Hotin. Cei doi primari au semnat înfrăţirea pe care a moderat-o, tradus-o, românul nostru din Cernăuţi, Iurie Levcic. S-a vizitat apoi cetazea Hotinului, pe la 1400 preluată fiind de Alexandru cel Bun. Aici s-a produs joncţiunea cu cealaltă delegaţie de la Râmnic condusă de Cătălin Sîiulescu-directorul Palatului Copiilor din Râmnicu Vâlcea care avea şi formaţiile de muzică populară din Vaideeni şi Horezu. Fanfara din Chetriş, jud. Bacău, a interpretat un potpuriu de cântece pe muzica cărora întreaga suflare a delegaţiilor din mai multe zone ale României, participante la Festivalul Internaţional „Să-mi câmţi cobzar…”, din Cernăuţi, au încins mai multe hore…
Delegaţia de la Horezu a vizitat mai apoi oraşul Cameniţa, 130 000 de locuitori, atestată documentar în 1062 ca oraş al Rusiei Kievene, unde a fos impresionată de fortăreţele construite aici după 1352 de poloni ca să apere Polonia de invaziile tătare şi otomane. Din Cameniţa este şi primarul Hotinului, Mykola Golovlov, care a fost o gazdă pe măsura obiectivului vizitat; unul excepţional pentru valoarea sa istorică, dar şi edilitar-gospodărească, din aceste timpuri postmoderne…
A doua zi, pe 21 noiembrie, în cadrul spectacolului de gală care punea punct Festivalului „Să-mi cânţi cobzar…”, după ce acesta a început în sunetele Fanfarei din Chetriş, în aplauzele cetăţienilor din Cernăuţi, care ucrainieni, care români, cei doi primari s-au urcat pe scenă şi au schimbat, între ei, documentele de înfăţire, fiecare ţinând o scurtă cuvântare, din ideile cărora am prezentat câteva mai sus. Iurie Levcic i-a prezentat, iniţial, pe amândoi, şi credem noi, gestul acesta al schimbului de documente i-a impresionat foarte mult pe copiii şi românii din Cernăuţi, care, vă spunem noi, sunt foarte mulţi! Am constatat noi, în cele câteva scurte momente de târguială, mai ales la vânzătorii bătrâni, aceştia cunoşteau limba română! Apoi a evoluat formaţia „Perla” a minunaţilor copii din Cernăuţi, condusă de Iurie Levcic, o surpriză de proporţii fiind consemnată după interpretarea de către aceştia a cântecelor tulburător de frumoase: „Din Moldova lui Ştefan” şi „Cântă cucul în Bucovina”: decernarea Premiului „Omul Anului” celor trei vâlceni, Nicolae Sărdărescu (pentru tot ce a făcut pe parcursul 2016, 2017 în legătură cu apropierea dintre horezenii-vâlceni şi cernăuţeni-hotineni), Ligia Nicolescu (pentru iniţierea şi urmărirea acestei apropieri) şi subsemnatul…
Premiile au fost înmânate de doamna Eleonora Moldoveanu, consulul general al României la Cernăuţi, de faţă fiind şi alţi diplomaţi printre care dl Victor Ionescu-subsecretar de stat în Ministerul românilor de pretutindeni…
NOTA. Vezi www.culturaarsmundi.ro şi Video Arhiva de pe acelaşi site.
Petre Cichirdan
24 noiembrie 2017
alt=”dupa-semnarea-infratirii-oraselor-Horezu-si-Hotin” width=”400″ height=”300″ />
