Marți, 06 februarie 2024, la sediul Asociației Seniorilor din localitate (lângă Biserica Sf. Paraschiva) a avut loc o comunicare despre peronalitatea muzicală și pedagogică a lui Ionel Geantă, personalitate marcantă a vieții muzicale românești, vâlcean prin naștere, nimeni altul decât fiul cel mare al cunoscutului muzician, om de cultură și pedagog, Theodor Geantă, profesor de instrumente de coarde la prima Școală de Muzică din Râmnicu Vâlcea, înființată în 1957; compozitor, împreună cu C.C Popian-libretist, compunând cîteva lucrări de genul operetă în perioada interbelică. În această reuniune am afirmat sus și tare că Theodor Geantă, împreună cu C.C. Popian și episcopul Vartolomeu Stănescu au fost cele mai importante personalități vâlcene din perioada interbelică…Am fost ajutați, în crearea aceastei comunicări, de materialele scrise aparținând lui Petre Petria (Oameni de știință și artă, Ed. Conphys, 1997) și de Nota biografică scrisă de Florella Geantă (fiica lui Ionel Geantă) prezentată cu ocazia acordării numelui „Ionel Geantă” Liceului de muzică și Arte Plastice din Râmnicu Vâlcea în anul 1990 și aflată în colecția ing. Tibi Popescu și, care, ne-a încredințat o copie pentru care îi mulțumim. Același domn, T. Popescu ne-a încredințat, de asemenea, câteva poze de mare valoare în care apar majoritatea membrilor familiei Geantă, patru generații – numită de muzicologul Viorel Cosma, Dinastia Geantă!…într-un articol din Panoramic RTV (iulie 1994); am mai primit de la fiul cel mare al Părintelui Nicușor (Popescu-soțul Ecaterinei, fiica lui Theodor Geantă) de la Biserica Maica Domnului de pe fosta Terasă a Râmnicului și un număr din Scânteia Tineretului din 27 august 1970 pe care, materiale excepționale, nu le putem arăta (lizibil) în spațiul rezevat ziarului, dar pe care le publicăm în varianta on line a ziarului Cultura Ars Mundi… Comunicarea prezentată la Seniorii a fost primită cu mare bucurie și a fost prezentată de P. Cichirdan. Spunem „bucurie”, deoarece în sală erau mulți participanți de vîrsta a treia contemporani cu cei din numita mai sus Dinastie…Desigur a contat foarte mult faptul că Dirijorul Modest Cichirdan și violoncelistul elev P. Cichirdan au fost elevii lui Theodor Geantă, primul, Modest, fiindu-i student și lui Ionel Geantă la Conservatorul bucureștean…Auditorii s-au bucurat aflând că o stradă din Râmnicu Vâlcea care face legătura între str. Hacman și str. Matei Basarab, aprox. 300 m de la str. Calea lui Traian, spre Olt, poartă numele lui Ionel Geantă…Iar, de curând, 2023, Primăria Râmnicului a conferit sălii de Festivități de la Colegiul Național de Informatică Matei Basarab, Sala Theodor Geantă. Desigur, nu ai cum, studiind cazul Dinastiei Geantă atât de specific Râmnicului nostru de acum, dar mai ales de altădată, și, subliniem noi, din viitor, când orașul se va chema Noul Râmnic (așa, ca să spălăm rușinea – ne căim – că am demolat Bărăția în 1969), să nu le aduci aminte vâlcenilor că Filarmonica din Râmnicu Vâlcea s-a înființat prin decret regal în anul 1947, și nu în 1995!! și că nu este apanajul unei cohorte de autori postrevoluționari așa cum este cea de pe frontespiciul Bibliotecii Județene (unde chiar lipsește arhitectul!!), ci este chiar succesul prefectului și șefului Poliției, primarului, din acea perioadă, dar mai ales meritulul lui Leca Morariu și soției sale Octavia Lupu Morariu, care, amândoi, au sensibilizat elita vâlceană, creând între 1944 și 1947 o adevărată stagiune muzicală, camerală, care, desigur a influențat decizia Prefecturii și a Regelui… Amândoi fiind, până în 1944, unul violoncelist și decanul Facultății de Limba și Literatura Română din Cernăuți iar, ea, Octavia, fiind fostă solistă, soprană, de operă pe scenele Vienei și altor capitale europene…Și mai sunt multe de spus!
*
Prin telefon am aflat de la nepotul lui Ionel Geantă, ing. Tibi Popescu, câteva amănunte noi, după citirea materialului lui Petre Petria: fiica mai mare Florella Geantă (n. 1939) este (acum pensionar) pianist concertist și conf. univ. la Universitatea de Muzică București; iar a doua fiică, Leonora (n. 1940) este violonist concertist, stabilită din tinerețe în Austria, după câștigarea unui concurs Menuhin; actualnente fiind profesor la Academia de Muzică din Viena. În articolul din Scânteia Tineretului din 27 aug. 1970, Distincții, se spune așa: « „Studentă premiată la Londra. De la Londra primim vestea unui mare succes al școlii interpretative românești: violonista Mariana Sârbu, studentă la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” a dobândit la prestigiosul concurs „Karl Flesch” – premiul 6, iar violonista Eleonora Geantă o mențiune de onoare. Președinte al juriului a fost Yehudi Menuhin. »
*
„IONEL T. GEANTĂ – muzicolog, autor de manuale” (Petre Petria, Oameni de știință și artă, Ed.Conphys, 1997).
« Născut la 29 ianuarie 1913, în com. Golești, Vâlcea, fiul lui Teodor Geantă, moare la 6 februarie 1980, la București. Urmează școala primară la Rm Vâlcea (1920-1924). Liceul Alexandru Lahovari, Rm Vâlcea (1924-1931). Facultatea de Filosofie și Litere, secția Filosofie din cadrul Universității din București (1936) și Conservatorul „Ciprian Porumbescu”, secția Artă Dramatică (1937).
FUNCȚII: – Profesor de filosofie: la Liceul „Matei Basarab”, București, 1937; la Școala Normală de Băieți din Tg Mureș, 1937; la Liceul M. Viteazul din Tg Mureș, 1938 – 1940; la Colegiul Național din Craiova (1940- 41); la Școala Normală de Băieți, București, 1942 – 1948. – Conferențiar și profesor universitar la Conservatorul „Ciprian Porumbescu”, București, 1948 – 1977, când s-a pensionat; șeful catedrei de coarde a Conservatorului; profesor de vioară la Institutul Pedagogic Superior de 3 ani; decanul Facultății de Muzică (1960-1970); prim violonist și concert maistru al Filarmonicii „George Enescu” (1948 – 1960) TITLURI: gradația de merit în învățământ, corespunzătoare titlului de profesor emerit; după pensionare a avut titlul de profesor consultant (1977-1980). PREMII: Premiul Ministerului Educației și Învățământului pentru metoda de vioară „Geantă – Manoliu”. DECORAȚII: Ordinul „Meritul Cultural” clasa a II-a pentru întreaga activitate artistică, pedagogică și publicistică.
Membru al unor prestigioase jurii în concursurile internaționale „Wieniavski” de la Poznan (Polonia), 1967; Concursul Internațional „George Enescu” din București, 1970. Participă la sesiunile științifice și simpozioanele Conservatorului. Activitatea artistică (violonist): Între anii 1944-1965 a desfășurat o bogată activitate artistică fiind prim violonist al Filarmonicii George Enescu dând concerte în Ungaria, Cehoslovacia, Finlanda, Suedia, Polonia. În această perioadă a activat ca solist concertist dând recitaluri și concertând cu orchestre simfonice din București și din provincie, cântând sub bageta marilor dirijori: George Georgescu și Constantin Silvestri (între anii 1945-1960). Ca solist a interpretat concerte de Mozart, Saint-Saens, Mendelssohn etc. A înregistrat la Radiodifuziunea Română peste 100 de piese de la preclasici la moderni și compozitorii români contemporani.
Activitatea artistică de popularizare a muzicii: A susținut în timpul celui de-al Doilea Război Mondial zeci de concerte pe front pentru răniți în spitale și cluburi special amenajate. A susținut multe concerte și conferințe de popularizare în cadrul Sindicatului Artiștilor Instrumentiști între anii 1942 – 1948 la Casa Universitarilor, la ATM, la ARLUS etc.
Activitatea metodică muzicală: A fost primul profesor de Metodica predării instrumentelor de coarde din țara noastră, curs pe care l-a predat aproape 20 de ani la Conservator, paralel cu cursul de vioară. În cadrul cursului de metodică a elaborat unele principii de o valoare științifică deosebită și inovatoare, aplicând toate cunoștințele sale din domeniul filosofiei, fiziologiei și pedagogiei. A elaborat două principii fundamentale, publicate în revistele de specialitate, „Muzica” și „Cercetări de muzicologie” și anume: Studiul în tempo lent cu mișcări elementare rapide și Principiul de studiu în cărămizi. Acestea au fost publicate sub titlul „Faze specifice în procesul de formare a deprinderilor la instrumentele de coarde”, 1971.
OPERA: Manuale școlare elaborate împreună cu tatăl său, Teodor Geantă, după metoda I. Nisipeanu – T. Geantă: Carte de citire, pentru clasa a V-a, a VI-a, a VII-a primară; Gramatică și compuneri pentru cls. a V-a, cls a VI-a, cls a VII-a primară; Carte de aritmetică pentru cls. a V-a, a VI-a, a VII-a primară; Aritmetică și Geometrie ptr cls a V-a (metoda Nisipeanu-Geantă) Ed. Univers (1945); Științele Fizico-Chimice pentru cls a V-a primară, Ed Univers, 1946; Cunoștințe de Fizică și Chimie pentru cls a VI-a primară, ED. Univers; Geografia pentru cls a V-a, a VI-a, a VII-a primară, Ed Univers; Ștințe Naturale (Zoologie și Botanică) cls a V-a, a VI-a primară; Carte de Agricultură pentru cls a VI-a, cls a VII-a primară; Caiet pentru Desen pentru cls a II-a, cls a III-a, cls a IV-a primară, 1947. »
Nota: vezi și articolul Ionel Geantă (1913 1980) semnat de Florella Geantă
