Parenisis, de Sfântului Efrem Sirul – 1757. Cartea Sfântului Efrem Sirul, numită Parenisis, care se traduce: mângâiere, cerere, învăţătură, spunere în multe chipuri de folosire (f. 5v). O însemnare precizează că: „Această carte ce să numeşte Efrem iaste scrisă de robul lui Dumnezeu Ghedeon monahul, cu toată cheltuiala smereniei mele, Athanasie ieromonahul, eclisiarh din sfânta Mănăstire Hurezi. Mai 15 dni, 1757” (f. 218v). Textul, cu cerneală neagră, este scris pe două coloane. Titlurile, colontitlurile şi iniţialele sunt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la f. 1v şi 4. La f. 3v, este un desen în peniţă care îl înfăţişează pe Sfântul Efrem Sirul, iar la f. 181 alte patru desene, tot în peniţă, înfăţişează momente din viaţa lui Iosif, fiul patriarhului Iacov. Legătură artistică în scoarţe de lemn şi piele, restaurată la cotor. (BAR, mss. nr. 2092).
Miscelaneu – Mijlocul sec. al XVIII-lea. Manuscrisul cuprinde: Însemnări istorice (f. 16, 314r-v); Floarea darurilor (f. 7-9); Albina (f. 11-302v); Cuvântul episcopului Chesarie al Râmnicului din 1779, la aducerea moaştelor Sfântului Grigorie Decapolitul (f. 303-307v). Textul este scris cu cerneală neagră şi rădăcinie. Titlurile şi iniţialele, cu roşu. Frontispicii în peniţă la f. 11 şi 193. Legătură veche în piele. (BAR, mss. nr. 2126).
Miscelaneu – 1759-1784. Manuscrisul cuprinde: Pateric sau Otecinic al Pecerscăi cu viaţa sfinţilor care au strălucit în peşterile de acolo, fiind alcătuit de trei istorici de la Pecersca: Nestor, istoricul Pecerscăi, Simon, episcopul Vladimirului şi Policarp arhimandritul Pecerscăi (f. 3); Cronologie. Tabelă pentru găsirea lunii noi (f. 240); Teologie polemică. Listă de teologi elini cari au scris lucrări impotriva născocirilor latinilor (f. 240v-241); Oglinda bogosloviei tradusă din limba slavonă în limba românească de oarecare arhimandrit, şi scrisă acum a şaptea oară în sfânta Episcopie a Râmnicului (f. 242-306v). Un autograf arată că „s-au prescris în sfânta Episcopie a Râmnicului, de smeritul între ierodiaconi Grigorie Râmniceanul” (f. 306). Textul este scris cu cerneală neagră şi roşie. Frumoase chenare în culori, majuscule, frontispicii şi miniaturi la f. 242r-v, 246v şi 247. (BAR, mss. nr. 1388).
Miscelaneu liturgic – A doua jumătate a sec. al XVIII-lea. Manuscrisul cuprinde: Alegerea şi orânduiala lui Thicarà călugărul, din dogmele Sfântului Dionisie Areopagitul (f. 1-215). O însemnare precizează: „Sfârşit şi lui Dumnezeu laudă. Nichifor ieroshimonah” (f. 215), iar de altă mână: „Această sfântă carte este a sfinţii sale robul lui Dumnezeu Nichifor ieroshimonah ot Stânişoara, scoasă după slovenie pe rumânie, cu toată chieltuiala mea. Şi o am dat-o sfintei Mănăstiri Cozii, să fie părinţilor de cetanie şi mie vecinică pomenire. Fevruarie 17 dni, 1764, fiind igumen părintele Sofronie Coziianul” (f.1-6). Textul, cu cerneală neagră, iar titlurile, colontitlurile, iniţialele şi indicaţiile tipiconale sunt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la f.l, 20v, 28v ş. a. Iniţiale ornate la f. 12, 117, 121 ş. a. Legătură artistică în scoarţe de lemn şi piele. (BAR, mss. nr. 2468)
Scara Sfântului Ioan Scărarul – 1765. Leastviţa, adecă Scara, care cuprinde în sine viaţa Sfântului Preacuviosului Părintelui nostru Ioan, care a şi izvodit această carte ce are 30 de cazanii pentru îndreptarea călugărilor şi un cuvânt de învăţătură cătră nastavnic. S-a scris cu „toată chieltuiala sfinţitului Sofronie ieromonah, de Grigorie smeritul şi nevrednicul ieromonah de la sfântul schit al Cozii de după turn” (f. 2). Textul este scris cu cerneală neagră şi roşie. Are frontispicii colorate (f. 2, 3, 10v ş. a.) Legătura originală în piele se păstrează sub legătura modernă. (BAR, mss. nr. 163).
Cosmografie – 1766. „Această carte ce să chiamă Cosmografie, adecă Isvodirea lumii” s-a scris cu porunca şi cheltuiala părintelui Sofronie, arhimandritul şi egumenul Mănăstiri Cozia (f. 2). Caligraful a fost ieromonahul Anthim din Cozia. Ajuns egumen la Mănăstirea Arnota, „l-au omorât doi şigani chiliaşi şi cu doi rumâni, dormind în pat la schitul mănăstirii” (f. 15v). Textul, cu cerneală neagră, iar titlurile, iniţialele şi unele însemnări sunt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă (f. 2, 3) şi legătură originală în piele şi carton, deteriorată. (BAR, mss. nr. 1556).
Ceaslov – A doua jumătate a sec. al XVIII-lea. Lucrarea cuprinde: Acatistul Domnului nostru Iisus Hristos (f. 187-224v); Acatistul Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu (f. 225-261); Paraclisul Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu (f. 262-281v); Acatistul Sfântului Nicolae (f. 290-317v); Paraclisul sfinţilor Constantin şi Elena (f. 318-331); Paraclisul Sfântului Grigorie Decapolitul (f. 331v-345); Plângerile Sfântului Dionisie Areopagitul (f. 346-432v); Mărturisirea în toate zilele, facerea preaînţeleptului Calist Xanthopol (f. 445v-467). O însemnarea precizează că: „Această carte iaste scrisă de monahul Rafail din Mănăstirea Hurezi şi cumpărată de mine, Mihail ieromonah, igumenul Govorii şi o am dăruit fratelui, ierodiaconului Paisie, pentru a mea vecinică pomenire. Noemvrie 8 dni, 1774. Mihail igumenul Govorii” (f. 225-236). Textul, cu cerneală neagră, iar titlurile şi iniţialele sunt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă la f. 4 şi iniţiale ornate la f. 9v, 62v, 86 ş. a. Legătură veche în scoarţe de lemn şi piele. (BAR, mss. nr. 2521).
Miscelaneu – 1767. Manuscrisul cuprinde: Teologie polemică. Predoslovie cătră uniaţi (f. 1-7) şi Istoria lui Petru cel Mare (f. 8-175v). Scrierea a început-o un anonim, apoi a fost terminată de preotul Dumitru Râmniceanu, potrivit însemnării: „Şi viind eu la sfânta Mănăstire Hurez, … am găsit această istorie a lui ţar Petru scrisă până la un loc; apoi părintele arhimandrit mi-au dat de am scris până la sfârşit de unde să va cunoaşte slova” (f. 8). Textul, cu cerneală neagră, iar unele titluri şi iniţiale sunt scrise cu roşu. Întâlnim frontispicii în peniţă la f. 1, 142v şi 176v. (BAR, mss. nr. 2668).
Cazanii, de Ioan Gură de Aur – A doua jumătate a sec. al XVIII-lea. Autorul este menţionat într-o însemnare: „Am adeverit şi eu că această carte de popa Costandin s-au scris” (f. Interiorul coperţii I). Altă însemnarea precizează că: „Aceasta iaste a sfintei Mănăstiri Hurezii, precum o au dat în scris răposatul Roman ieroschimonah, ca să-i fie întru pomenire şi pomenitului şi părinţilor neamului lor, acum şi în veci” (f. 2-6). Textul, cu cerneală neagră şi iniţiale ornate la f. 7 şi 26. Legătură veche în carton. (BAR, mss. nr. 2613).
Psaltichie – 1767. Lucrarea cuprinde compoziţii de: Ioan Monahul, Leon Despotul, Petru Vizantie Anatolie Serghei Aghiopolitul, Leon Maistoru, Sofronie al Ierusalimului, Chiprian, Theofan, Sichiot, Gherman, Cozma Monahul, Andrei Criteanul Casia Călugăriţa, Efrem Cariul şi Antonie. O însemnare precizează: „Scrisu-s-au această Psaltichie, cu prea înfrumuseţate cântări de mai micul şi plecatul între cântăreţi Constandin vtori psalt al Episcopiei Râmnicului, ucenic dascălului Constandin al aceştii Episcopii” (f. 338). Textul este scris cu cerneală neagră, iar titlurile, iniţialele şi indicaţiile tipiconale, cu roşu. Legătura veche artistică în piele se păstrează sub legătura modernă. (BAR, mss. nr. 2219).
Miscelaneu religios – 1768. Manuscrisul cuprinde: Eshatologie, de Sfântul Chiril al Ierusalimului (f. 1-32v); Teologie polemică (f. 34-204); Despre Sfânta Treime (f. 34-149); Cuvânt despre latini, de Maxim Grecul, călugăr de la Sfântul Munte (f. 149v-177) şi Scrisoarea patriarhului Meletie al Alexandriei, către Vasile voievodul Ostrogului şi către ruşi (f. 194-204). O însemnare spune: „Eu monahul Rafail am scris această carte răposatului întru fericire, părintelui Parthenie, episcop Râmnicului” (f. 224). Textul, cu cerneală neagră, iar titlurile, colontitlurile şi iniţialele sunt scrise cu roşu. Iniţiale ornate la f. 1, 34 şi 108v. Legătură artistică în piele. (BAR, mss. nr. 2585).
Canoane de umilinţă – 1768. Cuprinde „Canoane de umilinţă către Preasfânta Stăpâna noastră de Dumnezeu Născătoare şi pururea Fecioara Maria, care să cântă la Pavecerniţă în toate serile, pe 8 glasuri” (f. 1). O însemnare precizează: „Să se ştie că este tălmăcită de pe slovenie pre rumânie de cucernicul între ieromonahi chir Macarie Câmpulungeanul” (f. 229v). Textul este scris cu cerneală neagră, iar titlurile şi iniţialele, cu roşu. Are frontispicii în peniţă la f. 1, 5, 8v ş. a. Legătură este veche, în piele. (BAR, mss. nr. 1683).
Floarea darurilor – A doua jumătate a sec. al XVIII-lea. O însemnare precizează că: „S-au scris în sfânta Episcopie a Râmnicului de smeritul Grigorie ierodiaconul, cu chieltuiala sfinţii sale părintelui iconomul, chir Nectarie (f. 1). Textul este scris cu cerneală neagră, iar titlurile şi iniţialele, cu roşu. Are frontispicii în peniţă la f. 1 şi 4. Legătură veche în piele. (BAR, mss. nr. 2215).
Cuvinte, rugăciuni şi învăţături pentru călugări – 1769. Aceste Cuvinte, rugăciuni şi învăţături pentru călugări sunt ale sfinţilor: Simeon Noul Teolog, Varsanufie, Vasile cel Mare, Dorothei, Evagrie, Grigore Sinaitul, Nil de la Soroca, Simeon al Tesalonicului, Nichifor din singurătate, Filotei Sinaitul, Nil Sinaitul, Filimon Pustnicul, Isac Sirul, Isaia Pustnicul, Amon, Casian Râmleanul, Damaschin Studitul şi Ioan Gură de Aur. O însemnare arată că: „S-au scris de Rafail monahul întru folosul tuturor celor ce vor ceti” (f. 305), iar alta spune: „Dintru ale lui Roman ieroshimonah, ce a fost şi igumen ani zece, luni patru. Cărţi scrisă cu mâna sa, multe au lăsat sfintei Mănăstiri Hurezi (f. 5-18). Textul, cu cerneală neagră, iar titlurile, colontitlurile şi iniţialele sunt scrise cu roşu. Are un frontispiciu în peniţă (f. 4) şi o iniţială ornată (f. 109). Legătura este veche în piele şi se păstrează sub legătura modernă. (BAR, mss. nr. 2597).
Ithica ieropolitica – 1771. titlul complet este: „Ithica ieropolitica sau filosofie de obiceiuri învăţătoare cu simvoale şi cu chipuri luminate, spre îndreptarea şi folosul celor tineri sau tocmit (f. 1). O însemnare arată că „S-au prescris de monahul Rafail întru folosul tuturor celor ce vor ceti (f. 155v), iar alta: „A părintelui Rafail monah ot Mănăstirea Govora. Am scris eu cel mai jos arătat. 1773, iulie 31. Nicolai logofătul” (f. 1 liminară). Textul este scris cu cerneală neagră, iar titlurile, colontitlurile şi iniţialele, cu roşu. Are un frontispiciu şi o iniţială ornată la f. 1. Legătură artistică în piele. (BAR, mss. nr. 2667).
Miscelaneu – 1774. Manuscrisul cuprinde: Divanul sau gâlceava înţeleptului cu lumea sau giudeţul sufletului cu trupul, de Dimitrie Constantin voevod (f. 1-98v); Cosmografia, adecă izvodirea lumii, text caligrafiat de Anatolie ierodiacon din Râmnic; Istoria Ţării Româneşti dintru început, de Stolnicul C. Cantacuzino (f. 207-248); Geografia. Text fragmentar (f. 366-367); Hronica slovenilor Iliricului, Mysiei cei de sus şi Mysiei cei de jos, Gh. Brancovici (f. 368-387); Tâlcuri biblice, curiozităţi şi reţete gospodăreşti (f. 390-409). Într-o însemnare, citim: „Şi această iaste din cărţile lui Anatolie ierodiaconul din Episcopia Râmnicului (f. 26v). Textul, cu cerneală neagră şi roşie. Miniatură lucrată în acuarelă la f. lv. şi frontispicii în peniţă şi culori la f. 122, 203 şi 390. (BAR, mss. nr. 1267).
Tipiconul Sfântului Sava – 1776. Titlul: „Tipicon, adecă închipuirea orânduielii bisericii de la Ierusalim, la Sfânta Lavră, a Preacuviosului şi purtătorului de Dumnezeu părintelui nostru Sava. Aceeaşi urmare să face şi la celelalte cinstite lăcaşuri la Ierusalim, aşijderea la Sfântul Munte Athonului şi la celelalte sfinte şi dumnezeeşti beserici a răsăritului” (f. 1). Acum tradus pentru prima dată de pe slovenie pe limba română, de arhimandritul Sofronie al Mănăstirii Cozia. Textul, cu cerneală neagră, iar titlurile, colontitlurile şi iniţialele sunt scrise cu roşu. Are frontispicii în peniţă la f. 1, 3 şi 333, precum şi un desen în peniţă, reprezentând un monah la f. 333. Legătură veche în scoarţe de lemn şi piele. (BAR, mss. nr. 2598).
Pomelnicul Mănăstirii Govora – 1777. Potrivit unei însemnări, „Acest Pomenic al sfintei Mănăstiri Govorii s-au scris din porunca preasfinţii sale părintelui proin mitropolit chir Grigorie Râmnicean, prin osteneala smeritului ieromonah Visarion din sfânta Mănăstire Tismana, la leat 1777, fevruarie 16” (f. 52). Textul scris cu cerneală neagră şi roşie. Are numeroase frontispicii cu sfinţi în medalion, majuscule colorate şi viniete care ilustrează textul. Legătură originală în piele. (BAR, mss. nr. 257).
Oglinda bogosloviei – 1777. Potrivit unei însemnări, „S-au tălmăcit această carte acum întâiu de pre limba slovenească pre limba rumâneaseă de iubitoriul de osteninţe, preacuviosul arhimandrit Sofronie al sfintei Mănăstiri Coziei” (f. 144v), iar manuscrisul a fost copiat de Rafail monahul (f. 1). Textul, cu cerneală neagră, iar titlurile, colontitlurile şi iniţialele sunt scrise cu roşu. Are o iniţială ornată la f. 1. Legătură artistică în piele. (BAR, mss. nr. 2633).
Regulament de organizare al Sinodului Bisericii ruseşti – 1777. Două însemnări adeveresc paternitatea acestui manuscris, anume: „Dintre ale monahului Rafail din Hurez. Avgust 1777” (f. 8) şi: „A sfinţii mănăstiri Hurez” (f. 8). Textul scris cu cerneală neagră. Mai multe iniţiale ornate la f. 1, 2, 8 ş. a. Legătură veche în piele. (BAR, mss. nr. 2171).
