Prezentul eseu ne-a fost sugerat de un film vizionat pe Netflix și intitulat în original „God’s Crooked Lines”, în traducere – „Liniile strâmbe ale lui Dumnezeu”, limba vorbită de personaje fiind… spaniola. Acest film, cu o durată de peste două ore și jumătate, greu de vizionat, chiar și pentru cineva cu o bună rezistență psihică, prezintă cazul unei mincinoase patologice ajunsă într-un azil de nebuni, deși era extrem de inteligentă și de cultă. În urma vizionării, am fost surprins să realizez câteva lucruri pe care aș vrea să vi le împărtășesc în cele ce urmează, evident, fără pretenția de a fi de acord cu mine, precizare importantă întrucât de numeroase ori am fost acuzat fix de această… infracțiune, care este departe de adevăr: în realitate, eu mă simt mult mai în largul meu atunci când cineva nu este de acord cu mine, decât atunci când este, părerile unanime m-au îngrijorat întotdeauna, ele fiind după mine antecamera dictaturilor și dovada cel puțin a ipocriziei umane dacă nu a… lenei ori chiar a neputinței de a gândi, cum altfel decât logic, cu… capul din dotare; și încă o precizare: nu neapărat aceste situații le-am constatat, mai ales în ultimii ani, la oameni needucați, lipsiți de o minimă cultură, ceea ce ar fi fost totuși logic explicabil.
Revenind la filmul vizionat, precizez în primul rând că am realizat, recunosc – cu groază, ceea ce era evident ca lumina zilei, anume că întreaga existență a omului se desfășoară între minciuna conștientă și minciuna patologică. Analizați, vă rog, tot ceea ce… ați scos pe gură de-a lungul unei zile: dacă sunteți sinceri cu dumneavoastră înșivă, este aproape imposibil să nu sesizați că ați spus cel puțin o minciună; mare, mică, nu contează, totuși un neadevăr, o minciună!
Apoi, am mai realizat că granița între minciuna conștientă și minciuna patologică este una difuză, trecerea de la un tip de minciună la celălalt nefiind bruscă. Pentru o mai ușoară înțelegere a acestui fapt, să ne imaginăm că „spectrul” tuturor tipurilor de minciuni este asemănător cu spectrul undelor electromagnetice (vă asigur, nu trebuie să fii absolvent de chimie sau fizică pentru a înțelege!). Spectrul undelor electromagnetice se extinde de la radiațiile cu lungime de undă scurtă (frecvența și energia mari) și până la radiațiile cu lungime de undă mare (frecvența și energia mici); sau invers, desigur (fig. 1). Ei bine, la fel stau lucrurile și cu tipurile de minciuni, de la cele… nevinovate (dar cu consecințe imprevizibile), la cele patologice (cu consecințe dramatice, inclusiv criminale).
Pe scurt, minciuna poate fi definită ca fiind adevărul pe care și l-ar dori să existe persoana care minte. Pentru cel care minte cu bună știință (să-i zicem mincinosul conștient), minciuna reprezintă un mijloc, un mod, o… unealtă folosită în cele mai variate scopuri, de la captarea atenției și, consecutiv, a admirației audienței (veșnicul și atât de frecventul păcat al mândriei, cel care l-a pierdut pe Lucifer), la obținerea de avantaje materiale, financiare și/sau fizice (case, mașini etc.), cu alte cuvinte – pentru a fura cât mai mult, ceea ce la noi, românii, este, să recunoaștem, un… sport național și la care nu ne întrece nimeni altcineva în această lume. Exemple? Pe de o parte oameni obișnuiți să se laude permanent (să se… dea mari, să ne tot spună cât de grozavi și nemaipomeniți sunt ei), îi întâlnim aproape zilnic, iar pe de alta – politicieni și indivizi corupți aflați în funcții înalte (de exemplu, magistrați pentru care dreptatea, indiferent de adevăr, nu este altceva decât o,,, marfă vândută la licitație, respectiv – cui dă mai mult; asta, paradoxal, deși ei sunt branșa cea mai bine salarizată din România, total nemeritat, desigur), ziariști vânduți (la fel – cui dă mai mult) etc. Apoi, tot aici dar mergând mai departe, minciuna poate fi chiar… instituționalizată, pentru a obține cât mai multă putere politică și economică, ajungând până la dictatură (de exemplu, guverne dictatoriale care folosesc masiv propaganda mincinoasă prin intermediul posturilor de radio și televiziune axate pe dezinformare și influențare a opiniei publice în sensul dorit (propagarea de informații false, deci… minciuni, luate de mase drept adevăruri, a se vedea de exemplu propaganda rusească/putinistă care face ravagii astăzi în România).
Pentru mincinosul patologic însă minciuna reprezintă întotdeauna adevărul; desigur, adevărul său, și numai al său! Paradoxal sau nu, cu cât se înaintează în spectrul minciunii patologice, cu atât responsabilitatea mincinosului se reduce, căci aproape orice boală psihică gravă exonerează pe bolnav de faptele sale, oricât de reprobabile ar fi acestea, pedeapsa rezumându-se la izolarea sa, de obicei pentru totdeauna, într-un azil, închisoarea și, cu atât mai mult, condamnarea la moarte fiind excluse.
Oamenii în general, dar în special noi, românii, nici nu ne închipuim câte minciuni le considerăm ca fiind adevăruri de necontestat, chiar absolute. Dacă ne referim doar minciunile înfipte în capetele noastre cu privire la istoria națională și devenite pentru noi adevăruri de nezdruncinat, ar fi suficient să concluzionăm că noi, românii, trăim într-o permanentă minciună cu pretenția de adevăr. Dau doar două exemple, cu riscul de a fi (iarăși) înjurat: „victoriile” de la Rovine și Călugăreni, care numai… victorii n-au fost prin consecințele lor. Apoi, tot din minciună provine și ideea dacomană (chiar dacopată la unii conaționali!) cum că că strămoşii noştri s-au aflat la originea civilizaţiei planetare, dar, în acelaşi timp, şi că, la nivel mondial, există o conspiraţie care încearcă să ascundă acest lucru, ce mai – că restul omenirii nu există decât pentru a ne oculta nouă întâietea în orice domeniu. Această beţie colectivă cu amăgiri oculte riscă în mod clar să devină un caz de patologie psihiatrică! Adăugați la acestea, dar și la multe altele, cohorta de prejudecăți care ne parazitează/deformează permanent gândirea logică din cauza minciunilor despre evenimente din trecut vârâte cu anasâna în capetele noastre și percepute necondiționat ca fiind adevăruri istorice.
Să nu credeți cumva că zona credinței în Dumnezeu a fost ocolită de minciuni. Iată numai ce propovăduiesc mulți preoți ignoranți că ar fi Iadul, o minciună gogonată, desigur: locul în care sufletele oamenilor sunt… fierte în cazane cu smoală, în jurul cărora țopăie și urlă dracii care, din când în când, mai întețesc focul și mai mestecă în ele cu furcile lor tridente. Mai deunăzi am văzut pe YouTube o secvență în care, la o manifestare culturală, un preot relata (citez din memorie) cum că Dumnezeu-Tatăl L-ar fi întrebat odată pe Dumnezeu-Fiul unde ar dori să se nască din nou ca om, dacă ar fi să se întâmple asta, iar El I-ar fi răspuns că în… Maramureș! Au urmat, firește, aplauze furtunoase… Ei bine, orice om normal la cap și cu credință în Dumnezeu nu poate să nu se întrebe cum este posibil ca un preot să inventeze cuvinte pe care să le pună apoi în gura lui Dumnezeu-Tatăl și Dumnezeu-Fiul? În fond, ceea ce a relatat acest preot nu este decât o blasfemie ordinară!
Ohooo, dar nu cunoașteți… programul „Mântuire prin internet”, în cadrul căruia ni se garantează că vom fi beneficiarii… biletului de intrare în Rai, singura condiție pentru a-l dobândi fiind aceea de a redirecționa la cât mai multe persoane niște rugăciuni inventate și scrise agramat; alți astfel de… inventatori plusează, garantându-ne că, dacă vom face acele redirecționări, atunci în luna următoare, ziua următoare, chiar ora următoare vom avea parte de o mare minune… mare, gen – câștigul unei mari sume de bani la loterie, moștenirea unei averi fabuloase, căsătoria cu cineva foarte bogat/bogată etc.
Cu ani în urmă, circula printre credincioși o cărticică-liliput intitulată „Talisman”, care începea cu cuvintele: „Această rugăciune a fost găsită în anul 1585, sub Mormântul Mântuitorului. Acela care va citi această rugăciune, sau o va asculta când o va citi altcineva, sau o va purta asupra sa, acela nu are să moară subit…”; și o tot ținea așa, langa, până la sfârșit, un text de o uluitoare încâlceală lingvistică, dar rugăciunea ca atare nu exista nicăieri! Deși la nivel înalt, BOR a arătat că această cărțulie este o făcătură necanonică, în fapt – o invenție mincinoasă, ea continuă să fie… apreciată de credincioși până astăzi. De ce? Este foarte simplu: pentru că omului i se cere foarte puțin (s-o citească zilnic sau chiar numai s-o poarte la el) și, în schimb, i se promite/garantează foarte mult! La fel și cu acele redirecționări… Și astfel mântuirea și chiar căpătuirea lumească devin… floare la ureche, totul bazat pe minciună!
Se pare că astăzi trăim vremuri apocaliptice, în care minciuna, dezinformarea și înșelătoria (Sfinții Părinți ne spun că asta vine de la diavol) sunt omniprezente, devenind fără să ne dăm seama (apropo de ce spuneam despre caracterul difuz al „spectrului” minciunilor, analog spectrului undelor electromagnetice) un… adevărat „modus vivendi”, din cauza inculturii, slăbirii credinței, renunțării la valori morale esențiale (în fapt – adoptarea fix a… contrariilor acestora, ajunse a fi considerate normale), delăsării, indiferenței, lipsei de bun-simț și a empatiei față ce cel sărman… Și tare mă tem că lucrurile vor deveni și mai rele în viitorul nu prea îndepărtat dacă nu ne vom trezi cât nu va fi prea târziu!
Fig. 1. Spectrul undelor electromagnetice
