La sala de lectură-Secţia de împrumut carte pentru adulţi, Bilioteca Judeţeană a organizat Întrunirea culturală „Miracolul Brâncuşi” având în program lansarea cărţilor: „Aforismele lui Brâncuşi” de Constantin Zărnescu, ediţia a VI-a; „Brâncuşi, cioplitorul în duh” de Ştefan Stăiculescu, ediţia a II-a; „Semne şi sensuri ale sacrului în arta lui Constantin Brâncuşi, de Mihi Sporiş; colocviul „Brâncuşi-ieri, azi, mâine”; recital poetic şi muzical dedicat luiBrâncuşi: Ioan St. Lazăr (versuri) şi Dragoş Constantinescu, ghitară. Expoziţie de carte: „În căutarea lui Brâncuşi”, expoziţie de sculptură: „Constantin Zorlescu”, expoziţie de sculptură în lemn: Omagiul meşterilor populari vâlceni şi argeşeni: Ioan Rodoş-Nucşoara-Argeş, Constantin Manoli, Vasile Ene, Alexandru Ilinca, Paul Stănişor, Constantin Ţanea.
În holul central al Bibliotecii au fost organizate standuri cu specificul artei fiecăruia din cei şase participanţi: „Opincărie”, un stand cu opinci şi obiecte din piele ale cunoscutului…..O „Instalaţie”-sculptură din lemn, aparţinând lui Constantin Ţanea; standuri de artă populară, Incustraţii în lemn, aparţinând lui Constantin Manoli, Vasile Ene şi Ioan Rodoş; şi patru lucrări, în lemn, de Paul Stănişor. Asistenţa a fost impresionată de lucrările celor şase expozanţi şi, după efectuarea prezentărilor s-a deplasat în sala de lectură unde au avul loc prezentările de carte şi colocviul Brâncuşi. Întrunirea culturală s-a desfăşurat conform proiectului Ioanei Pârnuţă, şefă de secţie la Biblioteca Judeţeană, iar moderator al întregii acţiuni a fost Mihai Sporiş. Întrunirea a adunat la un loc într-o utilă dezbatere, pe lângă cei arătaţi mai sus, pe membri ai Forumului Cultural al Râmnicului, ai Cenaclului Artelor 21, ai Societăţii „Anton Pann” şi oameni de cultură ca Ion Mocioi-Târgu Jiu, Constantin Zărnescu-Cluj Napoca-scriitor născut în judeţul Vâlcea, ca şi domnul Mocioi, cunoscut brâncuşiolog, Ştefan Stăiculescu, Marian Ghiţă-directorul Bibliotecii din Curtea de Argeş, Violeta Scrociob, Zenovia Zamfir, Petre Cichirdan…Au fost în sală cetăţeni ai oraşului Râmnicu Vâlcea, iubitori ai artelor plastice, ai lui Constantin Brâncuşi…
Ioana Pârnuţă: -Bine aţi venit la întrunirea culturală „Miracolul Brâncuşi” …Prin acesta, după cum a spus şi domnul Sporiş în cartea sa să confirmăm şi noi după puterile noastre, gândul indus nouă de opera lui Brâncuşi…Despre Brâncuşi se afirmă că este cel mai important sculptor român al tuturor timpurilor…Astăzi avem aici pe domnul Mocioi şi multe din cărţile dumnealui şi-l avem în mijlocul nostru şi pe domnul Constantin Zărnescu, cel care a scris şase ediţii ale Aforismelor lui Brâncuşi!…
Mihai Sporiş: …-Multe biblioteci s-au scris despre Brâncuşi. Suntem foarte norocoşi, astăzi, să avem aici, printre noi, oameni mari care au scris despre Brâncuşi, despre acest titan al sculpturii româneşti şi mondiale-universale. În dreapta mea ăl am pe domnul Ion Mocioi-este în prima linie despre adevărul despre Brâncuşi! este cel care ştie că folosindu-l pe Brâncuşi, noi, ca români, mai putem obţine ceva!…modul nostru original de a ne poziţiona în modernitate…Brâncuşi este una dintre cetăţile noastre de informare, de apărare! iar în această cetate avem oameni ca domnul Ion Mocioi; v-au fost prezentate câteva din lucrările domniei sale de amfitrionul nostru, d-na Ioana Pârnuţă….Îl am în stânga mea pe domnul Constantin Zărnescu-un brâncuşolog la fel de important; şi mai văd aici, în spatele meu cartea lui Horia Muntenuş, „Dincolo de Brâncuşi”, alt brâncuşolog de la Cluj! …şi pe care am avut ocazia s-o lansăm aici la Biblioteca Judeţeană, anii trecuţi. Mai avem, tot aici, în vecinătate, un gorjan care a devenit vâlcean, pe domnul Ştefan Stăiculescu, un mare iubitor de Brâncuşi (cel care îi pune pe o linie pe Napoleon Bonaparte, pe Ludwig van Beethoven şi pe Constantin Brâncuşi…şi mai vrea, în ultima vreme, ca România să se cheme Dacia!…îi urăm succes! n.n)…Brâncuşi este revendicat de toţi, fiindcă cine nu vrea să se atingă de geniu!…aşa este şi cazul Soroamei Gorjan…care ne-a dăruit cartea despre inginerul Gorjan cel care a condus opera de construcţie a Coloanei infinite de la Târgu Jiu (şi care prin această lucrare a devenit unul dintre primii inventatori în procesele de orientare şi bazare a pieselor în spaţiu, în operaţiilor tehnologice! construcţia coloanei, fiind prima de acest fel, din metal, din lume; şi nerepetabilă în acest fel. Numai Columna lui Traian şi Coloana infinită se încadrează, pe 29 de metri, în cilindri generatori-nu sunt conice- şi, amândouă, fac din poporul nostru unicul din lume care are aşa ceva, şi acum, înfipte monumente în inima lumii n.n).
Pentru că îl omagiem pe Brâncuşi, fiecare a venit aici cu o ofrandă… „Aforismele lui Brâncuşi” sunt ca o întărire, parcă, că la început a fost cuvântul! aforismul arată cel mai bine trăirea care a fost Constantin Brâncuşi; aşa este şi Titel, este la a VI-a ediţie a trăirilor lui Brâncuşi.
Constantin Zărnescu: -am descoperit în atelierul marelui sculptor poemele citite de Constantin Brâncuşi, scrisorile scrise de Brâncuşi; el a simţit nevoia de tipărirea unei părţi din aceste aforisme ca teorii despre propriile opere…Aşa a făcut şi Kandinski, aşa a făcut şi Paul Klee, Dali sau Picasso! s-a impus ideea ca aceşti precursori să-şi scrie ideile pe…un pachet de ţigări, pe şerveţele, texte sparte! maxime, sintagme celebre, maxime aforistice…(aşa cum făceam şi noi prin anii 67-69 când în timpul orelor ne trimeteam bilete de etalare a cunoştinţelor, rivalilor! n.n). Texte sclipitoare! Brâncuşi a vrut să facă acest lucru când a înţeles că lucrările lui nu erau receptate cum trebuie. Brâncuşi a devenit autor de texte scrise, nu numai vorbite, pentru că a trăit în sânul unei mari civilizaţii a cuvântului scris. El a fost însă un sculptor şi nu un scriitor. El a fost sculptor şi filosof . Asta a fost teoria care m-a îndemnat să spun că dincplo de faptul că, oral, era sclipitor-o persoană frumoasă-cu ochi albaştri, a fost un artist genial, care a trebuit să scrie pe hârtie anumite teorii şi păreri proprii despre arta sculpturii…Eu am luat aforismele lui ca făcând parte din opera sa, în frunte cu acela care spune: „când nu mai suntem copii suntem deja morţi” (şi care contravine unui alt aforism atribuit lui, şi care spune că nu atingi măestria în arta sculpturii decât când eşti bătrân sau cum spune Carmina Burana: ce bun că iubirea deplină nu ţi se oferă decât la bătrâneţe n.n). De la douăzeci de aforisme pe care şi le-a însuşit însuşi Brâncuşi, noi am ajuns la cinci sute, căutând în urmele scrise în întreg mediul în care a trăit şi activat Brâncuşi (iată, în unele medii, în ultimul timp, circulă pe Inernet un film original, din 1938, cu Brâncuşi protagonist, fotograf şi actor, în jurul construcţiei Coloanei şi care atestă calitatea de artist a lui Brâncuşi, şi de inginer tehnolog artist a lui Ştefan Georgescu Gorjan n.n).
Ion Mocioi: – Oamenii mai bogaţi, iubitori de Brâncuşi, din întreaga lume au declarat acest an, care a trecut, anul Brâncuşi …Această coloană infinită are o altă explicaţie decât cea pe care o ştie toată lumea; construcţia, şi semnificaţia Coloanei! Există la ora actuală peste o sută de interpretări. …Este o coloană a respectului pentru eroismul poporului român (întreg ansamblul realizat de Brâncuşi la Târgu Jiu rescrie istoria acestui popor de-a lungul miilor de ani, spiritul neamurilor de pe aceste locuri! mergând înapoi până în străfundul dacic al luptei dintre Iacov şi Dumnezeu n.n)! faţă de cei care au căzut în războaie! faţă de cei care au creat Neatârnarea…Este simbolul libertăţii omului şi a puterii lui de creaţie (aşa a fost şi simbolul Turnului Effel construit în Câmpul lui Marte, din Paris, simbolul libertăţii prin creaţie! numai că Coloana noastră răsare direct din pământul de sub tălpi fără o pregătire prealabilă-aşa pare n.n)! …Spunea Brâncuşi: – Nu v-am dat nimic alceva, decât bucurie! Această Coloană reprezintă simbolul sufletului omenesc pentru că în faţa ei trăim sufleteşte profund, şi simţim între noi o uniune desăvârşită care se vrea să fie fără sfârşit…Când a primit să facă această coloană la cererea Aretei Tătărescu soţia primului ministru al României, Gheorghe Tătărescu (1934-1937 şi 1939-1940), Brâncuşi a venit în România ca să lase o amintire fără seamăn, a simţirii şi sufletului românesc. A aceptat, după o scrisoare a Miliţei Petraşcu, cea care a fost eleva sa la Paris, şi a făcut un mauzoleu, la Tg Jiu, Ecaterinei Teodoroiu…Miliţa Pătraşcu i-a propus Aretiei, varianta Brâncuşi!… „Am să mă duc în România, să stau după sobă, să-mi încălzesc oasele”! (ce curios, doar în Bucovina şi Basarabia de nord se doarme pe cuptor, care aşa este construit…o întreagă artă! n.n)…Avea de gând să se retragă la Hobiţa, unde să-şi facoă o casă…Este reprezentatul naţional al ţării în care s-a născut! A ajuns la Paris deşi vroia să ajungă în Italia, pentru că Ana Ştefănescu, prietena lui din Bucureşti, să înveţe coregrafie…Părinţii ei au despărţit-o de Brâncuşi…
Ioan Rodoş, care ne-a spus că simplitatea Coloanei este cea care l-a impresionat, a ieşit în faţă şi a interpretat o doină care, probabil, l-a sugerat pe Brâncuşi …convinsul celibatar, şi mare iubăreţ al Montparnassului… „Ei, pe mine mă bat ploile, măi,/ Ei, pe mine mă bat ploile, măi/ Că tu bei cu mândra-n casă/ Şi de mine nici că-ţi pasă”.
Ioan St. Lazăr: – Am avut şansa, când eram student să vizitez la Sala Dalles din Bucureşti o expoziţie Brâncuşi (celebra sală Dalles, donată de Fundaţia „Ioan Dalles”, în 1935, în vederea organizării de expoziţii de artă; şi unde, până în 1990 se ţineau cele mai mari expoziţii de artă plastică; monopolizată după 1949 de către Uniunea Artiştilor Plastici. În 1973, la cincizeci de ani de viaţă, Constantin Lucaci a avut aici prima expoziţie personală de sculptură! n.n)! …Şi Brâncuşi, m-a vindecat de toate supărările vieţii. A spus Brâncuşi: -Eu vă dăruiesc bucurie curată! Acestă afirmaţie este fundamentală pentru înţelegerea operei lui Brâncuşi! Prin anii 70 am publicat, într-o antologie vâlceană, o poezie de Felix Sima în care era evocată o coloană formată printr-o succesiune de ouă! Cine cunoaşte simbolistica înţelege că aici este vorba de o geneză nesfârşită …(păi chiar ouă în patru colţururi sunt, şi în Coloana construită de Ştefan Gorjan! şi, ou, este şi Prometeu… apropo, Brâncuşi niciodată nu a făcut sfere; doar scaunele de la Masa Tăcerii şi care aparţin cioplitorilor gorjeni sunt sfere secţionate şi recompuse, teoretic, sub forma clepsidrelor; culmea, faptul că întreg monumentul este gândit unitar, îl constituie şirul de scaune de la Masa Tăcerii până la Poartă, şi care transfigurează clepsidrele sferice în clepsidre romboidale: cinsprezece pe o parte şi cinsprezece pe partea opuă adică exact cinsprezece întregi câte are Coloana n.n)
