10 aprilie 2017 la Filarmonica vâlceană, sala Lahovari concert mult aşteptat, orchestra simfonică şi corul dirijate de Mihail Ştefănescu au dat citire partiturii Recviemului mozartian, cel care acum 27 de ani, imediat după revoluţie, a fost interpretat la Filarmonica George Enescu sub bagheta lui Cristian Mandeal ca gest de vie amintire şi pentru eternitate a morţilor de la revoluţie, tineri şi copii, şi maturi, căzuţi pentru libertate în perimetrul determinat de clădirile C.C.-ului, Palatului Regal, Atenee Palace şi Filarmonicii „George Enescu”…Alături de orchestra simfonică şi corul Filarmonicii a evoluat un cvartet curajos alcătuit, valoros, format din Monica Scurtu (soprană), Claudia Codreanu (mezzosoprană), Codruţ – Dumitru Scurtu (tenor), Iustinian Zetea (bas)…Curajos, pentru că, dirijorul Mihail Ştefănescu a avut curajul să rişte şi să meargă pe acest cuplu deosebit de talentat, Monica şi Codruţ Scurtu, mai rar întâlniţi pe scena muzicii vocal simfonice, dar des întâlniţi în muzica religioasă din cadrul Arhiepiscopiei Râmnicului unde cei doi fac ravagii (aşteptate-dorite) de doi sau trei ani încoace…Cel puţin corul şi cvartetul de solişti şi-au îndeplinit cu brio misiunea, noi, melomanii vâlceni răsplătindu-i cu meritate aplauze…Requiemul lui Wolfgang Amadeus Mozart interpretat şi ascultat de milioane de ori pe orice suport informaţional, de fiecare dată cu motivată emoţie şi înălţătoare plăcere, şi care adevereşte cunoscuta sintagmă că „Mozart a ajuns la Dumnezeu”!…în comparaţie fiind cei trei titani ai muzicii clasice Bach, Haydn şi Beethoven…în afirmare! Acest recviem al titanului operei germane cu libret italian, Mozart, a fost scris în 1791 anul morţii sale şi a fost continuat de doi elevi ai săi. Prima parte „Introitus: Requiem aeternam (cor şi soprano solo) a fost scrisă integral de Mozart. în celelalte părţi, „Kyrie” (cor), „Dies irae” (cor), „Tuba mirum” (solo cvartet) liniile melodice sunt trasate de Mozart, mai departe documentele vremii ne arată numai nişte schiţări muzicale. Credem că din această cauză orchestraţia după aceste prime părţi nu reuşeşte să ţină pasul cu compoziţia vocală, corală şi solistică, din care cauză marile orchestre ale lumii ştiu să stea în surdină şi să creeze un spaţiu sonor estompant care dă senzaţia unei îngânări celeste pe care ori de câte ori am ascultat recviemul am apreciat-o şi am pus-o în sarcina dirijorului…Recviemul lui Mozart este o operă angelică, mângâind sufletele celor plecaţi dintre noi, dar mângâindu-le şi pe cele a celor care îl ascultă şi care constituie pentru orice ansamblu muzical, vocal instrumental, o piatră de hotar, o rampă de afirmare în muzica interpretativă universală…Este în acelaşi timp o operă muzicală artistică şi o operă ştiinţifică…
*
Soprana Monica Scurtu. Născută la Rm. Vâlcea, absolvă clasa de canto la Liceul de Artă din municipiu, mai apoi Secția Pedagogie Muzicală a Universității Naționale de Muzică din București. Absolvă două mastere: 2009 în Stilistică Dirijorală – la clasa de dirijat a prof. M. Diaconescu şi P. Andriesei, iar celălalt, în 2013, Interpretare Artă vocală la clasa conf. univ. dr. Claudia Codreanu. A activat ca solistă a Corului „Preludiu” din București condus de Voicu Enăchescu. Activitatea sa artistică – de solistă a numeroase concerte şi recitaluri se îmbină în mod armonios cu cea pedagogică, Monica Scurtu fiind în prezent profesor de canto la Liceul de Arte „Victor Giuleanu” din Rm. Vâlcea.
Mezzosoprana Claudia Codreanu. Mezzosoprana Claudia Codreanu este absolventă a Academiei de Muzică din Bucureşti (1991), la clasa profesor Georgeta Stoleriu . În perioada 1991-1996 a urmat cursuri de specializare la Viena cu Ileana Cotrubaş şi Margarita Lilova. De-a lungul anilor a obţinut premii la concursuri naţionale şi internaţionale (Concursul de lied Ionel Perlea – România, Concursul Luisa Todi – Portugalia, Concursul Julian Gayarre – Spania, etc.). Repertoriul său cuprinde lucrări vocal – simfonice, numeroase roluri de operă (Rosina, Cenerentola, Cherubino, Dorabella, Carmen, Hänsel, Suzuki, Fenena, etc.) şi lieduri. De la absolvirea facultăţii şi până în prezent a susţinut cu mult succes concerte, recitaluri şi spectacole de operă în ţară, dar şi în străinătate: Austria, Belgia, Danemarca, Germania, Japonia, Marea Britanie, Olanda, Rusia, Spania, Ungaria. În 1995 a reprezentat România la Cardiff Singer of the World şi a participat la realizarea operei – film “ La Cenerentola” de Rossini, în colaborare cu Opera din Braşov, Societatea Română de Radiodifuziune şi TVR. Cu rolul Cecilio din opera “Lucio Silla “ de Mozart, regizat de Brigitte Fassbaender, a susţinut reprezentaţii la Shaftesburry Theater – Londra, Festival Theater – Edinburgh, Royal Opera House – Copenhaga, Grand Opera House – Belfast. În prezent este lector universitar doctor la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti (secţia canto).
Tenorul Codruţ-Dumitru. Arhidiacon la catedrala Arhiepiscopală a Râmnicului, prof. dr. Codruț-Dumitru Scurtu s-a născut la 08.08. 1983 la Curtea de Argeş fiind licențiat (2007) al Facultății de Pedagogie Muzicală secția Muzică Religioasă din cadrul U.N.M.B, unde, în 2013 obţine titlul doctor în muzică. Profesor şi dirijor la catedra de Muzică Psaltică şi Liniară din cadrul Seminarului Teologic din Curtea de Argeş (2009-2015), apoi, din 2015, la Catedra de Muzică Psaltică şi Liniară a Seminarului Teologic „Sf. Nicolae” din Rm. Vâlcea. A condus grupul psaltic „Ioan Zmeu Protopsaltul” (din 2005), Corala Seminarului Teologic din Curtea de Argeș (între 2009-2015), Corul Seminarului Teologic „Sf. Nicolae” din Rm. Vâlcea (din anul 2015) şi Corala Preoților din Rm. Vâlcea (tot din anul 2015). Este fondator al Festivalului de Muzică Bizantină din Piteşti (a organizat edițiile din 2011 şi 2012), vicepreşedinte al Asociației Naționale Corale din România din 2014 şi autor a numeroase studii şi articole muzicale în reviste de specialitate, autor de piese de teatru. A susținut numeroase concerte în țară şi în străinătate (Letonia, Lituania, Itlaia, Grecia, Bulgaria, Macedonia şi Elveția, în calitate de interpret şi dirijor de cor.
Basul Iustinian Zetea. Reprezentant al tinerei generații de cântăreți români de operă, basul Iustinian Zetea a absolvit Facultatea de Interpretare – secția canto, la clasa prof. univ. dr. Ionel Voineag din cadrul Universității Naționale de Muzică din Bucureşti, unde în prezent urmează studii de doctorat, aprofundând în continuare studiul cântului alături de marele bariton Vasile Martinoiu. Din stagiunea 2012-2013 este solist al Operei Naționale Bucureşti. Laureat al mai multor concursuri naționale şi internaționale – Concursul Internațional de Canto ,,Le Grand Prix de l’Opéra”, Concursul Internațional „Hariclea Darclée”, Concursul Internațional „Sabin V. Drăgoi”, Concursul Internațional „Vox Artis”, Concursul Internațional „Alexandru Fărcaş”, Concursul Național de Lied „Ionel Perlea”, Concursul Național de Muzică Francofonă „Chante, Sons sur Scene” din cadrul Festialului Internațional de Francofonie, a obținut Trofeul „Ion Dacian” în cadrul concursului organizat în cadrul Festivalului Internațional al Artelor Spectacolului Muzicale „Viața e Frumoasă”. Având un bogat repertoriu vocal-simfonic și de lieduri, cel din urmă prezentat în numeroasele recitaluri susținute până acum, Iustinian Zetea are un variat portofoliu de roluri în titluri de referință ale genului operistic, precum Nunta lui Figaro, Cosi fan tutte și Don Giovanni de W. A. Mozart, Don Pasquale de G. Donizetti, La Traviata, Rigoletto, Nabucco, Falstaff și Otello de G. Verdi, Tosca, Gianni Schicchi, Madama Buterrfly de G. Puccini, Tannhauser de R. Wagner, O scrisoare pierduta de D. Dediu, ş. a.
(Datele soliştilor sunt parţial prelucrate din programul de sală din ziua concertului)
pcickirdan
Note în plus fără publicare.
Neconcordanţe între instumente şi cor, între voci şi ritmuri-măsuri tactate diferit, un tempo prea încet…Lipseşte rotunjimea, discreţia sunetului. Cele două tromboane au sunat la fel de intens cu restul instrumentelor deşi la început orchestra trebuia să fie abia perceptibilă…mai puţin în ultimele două acorduri din frază. Corul trebuia să fie perceput ca personaj principal, orchestra, personaj secundar…La un moment dat nu se mai ştia pe unde este orchestra, sau, cum spunem noi când cineva de mediul înconjurător în care evoluează, orchestra îşi pusese poalele-n cap… Ca în Oratoriul bizantin nu a existat un dialog clar şi onest între orchestră şi cor, între orchestră şi solişti…Frazarea corală şi frazarea instrumentală au fost paralele şi la aceeaşi intensitate, ceea ce a dus la reverberaţii neconsonante şi, chiar, rezonante… Atât Monica, cât şi Codruţ Scurtu, voci cu tonalitate înspre parte superioară a zonei grave, au făcut faţă, au plăcut, în contextul celorlaţi doi experimentaţi Claudia Codreanu şi Iustinian Zetea, ultimul admirabil…
