NU SUNTEM DE ACORD CU TRATAREA BĂTRÂNILOR CA VICTIME SIGURE ALE CORONAVIRUSULUI „COVID” 20 (!)

Aseară, 22 martie 2020, pe postul de televiziune de cea mai înaltă respirație știristă, un ministru secretar de stat, șef mare datorită „stării de urgență”, a simulat (căci era abia ieri) starea de război datorită căreia au de suferit bătrânii din această țară sau de oriunde, ai noștri, care au pensiile mai mari decât toată tinerimea română la un loc (în care intră desigur și etniile), și a anunțat că se închid locurile de muncă ale copiilor cu salarii de nimic și sunt sfătuți să stea în casă, nu oricum, ci izolați față de părinții în vârstă, bunici, care au peste 65 de ani! Ce coincidență, chiar vârsta oamenilor în activitate și care se pensionează conf. legii… Stare de război fiindcă numai atunci se dă ordin ca nimeni să nu se deplaseze noaptea fără aprobare de la guvernatorii comunității; așa ca într-un război cu fantomele-stafiile, nimeni să nu se deplaseze după ora 22, decât cu adeverințe eliberate de la bulibașele comunității, așa cum au văzut în filmele anglo saxone că făceau hitleriștii, fasciștii! Ce urât, au trecut douăzeci de ani de la fatidica dată a schimbării de secol și mileniu, și de când mii de vâlceni ziua în amiaza mare cutreierau orașul, umblând voioși, fără să facă nimic, fără serviciu sau cu salariu de nimic ca să poată rezista firmele din economia de piață. Mai toată lumea funcționară și înalt funcționară la primărie și în instituțiile subordonate statului fiind într-un dute vino incredibil, și de stat pe bancă, în centru, lângă stradă, între plăci de granit și panseluțe și pe care nu o întreba nimeni ce lucrează, ce program are, ce fișă a postului reprezintă. Clocăia centrul de oameni de s-au tocit trotoarele, ați ghicit bine – de plimbăreală și sport finanțate prin legea locală!… doar pentru ei, construindu-se din granit aceste trotoare din nou! Și, dintr-o dată, toate acestea au amuțit: zgomote, sirenea, vorbe în desert, minciuni gogonate, spectacole în stradă…Asta în timp ce, la fel, pe stradă mașinile nu mai aveau loc-motivându-se creșterea economică debordantă-unică în Europa toată; iar cei de pe bănci, trotoare și trecerile de pietoni fiind asurziți de acest dute vino stradal pus mai abitir în evidență de țiuitul sirenelor asurzitoare țâșnit violent din Salvări, mașinile Poliției și Pompierilor! Noi strigând fără rezultat: – Opriți-vă dracului odată și reduceți nebunia asta a alarmelor fără înțeles, chiar așa de intens, toate odată? Atât ne mai trebuia să ne spargă timpanele și celelalte mașini ale polițiilor private și de specialitate: taxe și impozite etc! Așa ceva nu se mai văzuse vreodată-nimeni să nu muncească sau să muncească pe bani puțini și să stea pe stradă, să urle la distracție, să urle la zeci de spectacole, în aer liber, adevărate băi de mulțime; să creadă așa cum li s-a inoculat în cap: „Casa noastră este strada”! mai ales în noaptea de Revelion; mai ales de marile sărbători ale comunității. Sloganul „Fabrica, Familia și Strada” (în loc de Școala, pentru ultimul termen, sau/și Biserica) ne-a fascinat și pe noi datorită dizgrației pe care o aveam și o mai avem încă față de Legea Educației în loc de Legea Instrucțiunii Publice (cu o cuprindere mult mai aproape de realitate-iată această educație se întinde astăzi și la cetățenii peste 65 de ani!).
Așadar ieri seară ne-am culcat mâhniți de ce am auzit la micul și nerușinatul post de televiziune (valabil însă pentru aproape toate aceste posturi de știri) în care ni se explica de ce trebuie să ne izolăm spre binele tuturor…bătrânii! Ne-am culcat mirându-ne că nu mai vedeam politicieni în public și pe micul ecran! Și ne-am zis: domnule, ăștia s-au deșteptat și nu mai apar la televizor! desigur, doar de o zi, două!..dar au înțeles, totuși, că trebuie să-i lase pe alții să fie, deacum, celebri actori!
*
Azi dimineață într-un entuziasm anacronic, iureș de fericire am constatat bucurându-ne nespus că afară ninge de mama focului după un an sau o iarnă fără ninsoare, aici, la Râmnicu Vâlcea. Ninge, ninge, ninge și ne-am gândit: natura este mai deșteaprtă ca toată lumea și zona temperată la fel, mai bună decât toate zonele acestei planete! Și dintr-o dată ne-am adus aminte de amenințarea crudă către bătrâni anunțată cu multă răutate și multă răceală la televizor de către celebrul guvernator al stărilor de urgență. Desigur, o să ne conformăm și o să le cerem și la ații să facă la fel, după atâția ani de haos sonor și informații false! Însă, trebuie să spunem că primul gând ne-a fost să strigăm: – Sunteți niște maimuțe nesuferite, care nu iubiți oamenii, vă prefaceți, sunteți la fel ca șobolanii din canale rezistenți la detergenți și otrăvuri!… La telefon, un fiu adevărat al acestei Patrii ne-a spus, la fix ora opt: „Sfinte Simon Petru zis E POE, ăștia pentru un miliard de euro sunt în stare de orice, la fel ca aceia care, pentru câțiva arginți sunt în stare să-și renege părinții, mama și tatăl, surorile și frații…” Vai, Doamne, m-am gândit, oare cineva poate să-ți bage virusul necunoscut în pat, între tine și nevastă, dacă ești bărbat? după 70 de ani, când, chiar, UE ne propunea mai deunăzi să ieșim la pensie! la chiar șaptezeci de ani?! Dovedind astfel că după această vârstă omul mai este capabil încă să procreeze!? …Și nu știu de ce m-am gândit, că, este un lucru îngrozitor să fie pace și alții să vină să-ți spună, că este război (unul mai al dracului ca războiul chimic-neomologat încă)! Și mai este ceva, ăștia chiar nu-și dau seama că în țara asta adevărata forță de muncă, și care ține în viață societatea, se manifestă plenar și, după sau mai ales, după șaizeci și cinci de ani?
*
Ce rușine și ce situație nemaiîntâlnită: politicienii s-au retras și bine au făcut, lăsând doar jurnaliștii de carton pe ecranul mic al TV-ului și, care ziariști profesioniști, în această criză declarativă a virusului necunoscut s-au transformat în trâmbița falsă și alarmantă, destabilizatoare a cetății, societății, comunității!…Și, iarăși ne-am gândit că trebuie să strigăm: – Nu vrem să murim când vreți voi și cu demonstrații la tablă neagră cu cretă albă ca atunci când v-ați bătut joc, în fața unei lumi întregi, de români și de legea pensiilor lor; care, iată, după șaptisprezece ani de la vechea lege a pensiilor a lui Ceaușescu este tot necurată, falsă și ireală, ca o funcție matematică în planul complex!? Nu vrem să stăm în casă că așa vreți voi, dacă avem curte și grădină, și bicicletă, și motocicletă, și mașină, și copii vaccinați care trăiesc cu noi sau ne vizitează…Păi, dacă este mai rău ca într-un război mondial, atunci să luptăm! și să ne dați banii înapoi! Banii pe care vi i-am dat să vă pregătiți de război. Voi cei care spuneți cu atâta patos că apărați țara de douăzeci de ani fără armată și eroi; voi care ați distrus știința și arta adevărată, și, mai rău decât a scris Coșbuc, vă spunem în cor: Noi vrem anii înapoi, nu vrem pământ, anii pe care ni i-ați furat cu minciuni și cu fărădelegi bine ticluite pentru care ați luat salarii nemuncite-nerușinate și, cei mai mulți, pensii la fel sau ați dat salarii la fel doctorilor ca să nu mai plece în străinătate, și profesorilor care să nu mai facă carte, și doctoranzilor care cu bani să-și cumpere doctoratul!…judecâtorilor retribuiți ca să nu fie mituiți! Vrem banii înapoi, și anii, noi nu vrem pământ, nu vă vrem pe voi fiindcă nu aveți atestat ca să ne conduceți și pentru că v-ați cumpărat ca proștii de la proști diplomele care se vând pe taraba acestei societăți conduse până acum de voi…Acum, nici măcar atât nu ați învățat, nimic de la gripa aviară și de la pesta porcină? Sau vă imaginați că veți fi toți în combinezoane și cu măști pe față ca să ne aruncați de vii pe cei bătrâni în gropile și țarcurile comunității bolnave!? Haida de, pentru ce ați mâncat și băut ocupând scaune solide în vârful societății, ați fost corecți politic, dacă nu ați învățat cum să vă apărați țara de spioni, de hoți de microbi și de viruși?…Doamne, la ce să ne așteptăm după ce va trece această calamitate a sufletului deznădăjduit, dacă, iată, deja ni se anunță că trebuie să ne pregătim pentru alți viruși!?