Luni 9 noiembrie 2015, ora 19.00, Sala Lahovari, Râmnicu Vâlcea
SEARĂ HAYDN
Orchestra simfonică a filarmonicii
Dirijor: Florin TOTAN
Solişti: Mihai SÎRBU – corn
Petrea GÎSCĂ – corn
În program:
Joseph HAYDN – Concert pentru 2 corni şi orchestră în mi bemol major
Joseph HAYDN – Simfonia 101 „Ceasornicul”
Petrea Gîscă s-a născut în anul 1962, în comuna Horodniceni, judeţul Suceava. A absolvit clasa de corn a Conservatorului de Muzică George Enescu din Iaşi, în anul 1985. Cu un an înainte a beneficiat şi de o bursă de studii, la Lanciano (Italia), unde a urmat cursurile de măiestrie ţinute de cornistul Sigilfrido Covizzi. În anul 1990 a participat la cursurile de vară organizate la Bayreuth (Germania). În anul 1985 îşi începe activitatea de cornist în orchestra Filarmonicii Moldova din Iaşi. Activitatea sa solistică cuprinde concerte susţinute cu filarmonicile din Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Botoşani, Constanţa, Arad, Târgu-Mureş, Satu Mare, Bacău. Concomitent susţine şi o activitate semnificativă în domeniul muzicii de cameră Petrea Gîscă a fondat în anul 1987 Cvartetul de corni Concertino. În anul 1990 îşi începe activitatea didactică, ca profesor de corn şi de muzică de cameră la Universitatea de Arte George Enescu din Iaşi. În ianuarie 2009 a obţinut summa cum laude titlul de doctor în muzică prin susţinerea tezei „Cornul în creaţia lui Franz Strauss şi Richard Strauss. Contribuţia lor la emanciparea tehnicii şi expresivităţii instrumentului”. A publicat două lucrări: „Cornul, tradiţie şi mister” şi „Cornul în creaţiile muzicale ale compozitorilor Franz Strauss si Richard Strauss”, cea de-a doua a obţinut Diploma şi Medalia de argint la Salonul Cărţii Româneşti, Iaşi 2009. De la 1 octombrie 2010 este conferenţiar universitar doctor, titular al catedrei de corn şi muzică de cameră din Universitatea de Arte George Enescu Iaşi. (www.stiri.botosani.ro/stire cornistul Petrea Gîscă)
Mihai Sîrbu s-a născut pe 19 august 1975, în localitatea Coţuşca, judeţul Botoşani. Studii: Liceul de Arte „Octav Băncilă“ Iaşi, Academia de Muzică „George Enescu“ din Iaşi. Este căsătorit, are un copil.
„Am plâns când am văzut instrumentul. Nu-mi doream să cânt la el şi nici sunetele nu mă atrăgeau. Mi-a trebuit mult timp să descopăr magia acestui instrument“, a mărturisit artistul. A cântat cu dirijori celebri. După trei ani de studiu intens, copilul de atunci a reuşit să dea viaţă ariilor scrise de marii compozitori ai lumii pentru acest instrument. „Nu e uşor să sufli în şase metri de ţeavă, mai ales când eşti copil“, a mai spus artistul care a avut însă şansa de a exersa alături de mari muzicieni români. Sergiu Celibidache, marele dirijor al celebrei Orchestre Filarmonice din Berlin, i-a fost mentor, dar şi profesorul ieşean Petre Gâscă. „Am avut multe de învăţat de la aceşti oameni care m-au format ca artist“, a mai spus Mihai Sîrbu care, din timpul facultăţii, a avut şansa să cânte la Opera Română din Iaşi sub bagheta unor dirijori de renume. Dumitru Costin, Ilarion Galaţi, Camil Marinescu sau Victor Domănescu sunt o parte dintre marii dirijori ai ţării care au crezut în talentul său. Ultimii 25 de ani au fost grei, dar şi plini de satisfacţii profesionale care l-au făcut să creadă că instrumentul pe care îl detesta în copilărie este făcut pentru el. „Muzica scrisă de Mozart pentru corn este extrem de greu de interpretat. Marele compozitor avea un prieten, fără şcoală în acest domeniu, dar care cânta la corn dumnezeieşte. Mozart a crezut probabil că nu este atât de greu să cânţi la acest instrument şi a compus muzica aceasta tulburătoare şi grea în egală măsură“, a mai afirmat artistul, care recunoaşte că nimic nu este mai emoţionant decât un sunet de corn. Şi le-a demonstrat asta şi italienilor pentru care a cântat cinci ani, imediat după terminarea facultăţii, când s-a stabilit în Peninsulă. „Făceam parte dintr-o orchestră de stradă. Cântam la diverse evenimente religioase, la fieste sau la tot felul de manifestări culturale organizate de italieni. A fost o experienţă interesantă, dar am ales să revin în ţara mea“, a spus botoşăneanul. El a colindat toată Europa alături de orchestra din Iaşi şi cea din Bacău. De şase ani, Mihai Sîrbu cântă alături de cei 55 de instrumentişti ai Filarmonicii Botoşani şi se simte împlinit profesional. Nici nu ar avea cum să nu fie, atâta vreme cât este singurul prim cornist al orchestrei. Banii sunt puţini, dar satisfacţia profesională acoperă neajunsurile materiale. „În străinătate, prim corniştii şi prim oboiştii sunt cei mai bine plătiţi. La noi nu este aşa, dar nu mai contează. Este emoţionant să vezi cum sala tremură la auzul cornului“, a mărturisit artistul, care visează să facă muzică pentru filme şi să cânte jazz în cluburi. Numit manager al Filarmonicii Botoşani de la începutul acestui an, Mihai Sîrbu vrea să schimbe percepeţia tinerilor despre muzica clasică. De aceea, lucrează la un proiect îndrăzneţ în care artişti din toate domeniile muzicale să cânte la Botoşani, acompaniaţi de instrumentiştii Filarmonicii (adevarul.ro/ botosani/mihai sirbu).
*
Un concert foarte atractiv, nu în fiecare zi putând audia pe viu un concert având ca solişti doi cornişti, şi într-un concert de Haydn! Suntem fascinaţi de muzica lui Weber sau Richard Strauss, de marile simfonii ale muzicii universale, germane, şi datorită cornilor, unde aceste instrumente au un rol decisiv. Celelalte instrumentele de suflat, aşişderea. Nici nu s-ar putea concepe un opus simfonic, de anvergură, fără aceste instrumente, care dau tonusul acestor capodopere…. Rolul cornilor în aceste opusuri simfonice, de mare atractivitate, îl constituie-este materializat-chiar de ideea desprinsă din realitatea secolelor trecute, glorioase, şi anume de întoarcere de la vânătoare ale elitelor princiare. Cornii sună şi castelele îşi aşteaptă cu nerăbdare vânătorii, care, într-o veselie, se-ntorc, armăsari, câini, şi curteni, însoţindu-şi principele!… Cornii sună şi pacea patriarhală se aşează peste principat înveselindu-şi locuitorii…În concertul lui Haydn, tipic pentru aceste contexte, corniştii Petrea Gîscă şi Mihai Sârbu, creează atmosfera unei lumi trecute, fericite, într-un contrapunct celebru, semnat de « Papa » Haydn unul dintre cei mai mari muzicieni ai lumii, care şi-au influenţat atât de mult contemporanii (Mozart şi Beethoven), întreaga suflare a Clasicismului şi mai apoi a Romantismului secolelor XVIII şi XIX…Un opus perfect în care au excelat, pe lângă cei doi talentaţi suflători, orchestra Filarmonicii vâlcene condusă de violonista Meda Stanciu şi dirijată impecabil de Florin Totan. Un Haydn, de zile mari!
De urmărit pe Arhiva Video a www.culturaarsmundi.ro un fragment din acest concert.
pcickirdan, 11 11 15
