Mare sărbătoare, mare, la Biblioteca Judeţeană, doi monştri sacri ai culturii vâlcene au fost prezentaţi de Ioan St Lazăr, Gheorghe Deaconu şi Mihai Popa într-o reuşită manifestare, şi în faţa unei asistenţe de elită! Sub egida Forumului Cultural al Râmnicului. Mihai Popa prezită primul personalitatea părintelui Teodor Bălăşel. Foarte frumos şi eficient. Bravo. Fără emoţii. Apoi Gh Deaconu se produce într-un magistral recital: „Teodor Bălăşel”, excepţional. Felicitări domnule Lazăr pentru prezentarea personalităţii lui Florin Mihăescu. Vedeţi aproape totul , nu în condiţiile cele mai bune, fragmente filmate şi scrise, pe www.culturaarsmundi.ro, Arhiva Video!
Ilie Bucă: – Sincer să fiu mi-e ruşine s-o spun, eram la armată când am citit „Folclor teoria şi puşcăria” dar nu ştiam că e scrisă de Teodor Bălăşel…Apoi venind la şcoală şi şcoala fiind numită „Teodor Bălăşel” mi-am luat răsunderea să fac ceva; sper ca în maximum trei luni, oricum în ziua de Rusalii, să fac un mare simpozion Teodor Bălăşel; cred că mare parte din muzeu va fi în şcoală la mine…Bravo, a strigat asistenţa!
Pr Liviu Lazăr. – …Preoţii care au rămas după T Bălăşel şi-au făcut cu vârf îndesat datoria deoarece au continuat munca părintelui de interes obştesc-gospodăresc dar şi cultural… Aş aminti aici lucrările de la cele două trei monumente: Sf Nicolae şi Sf Voevozi dar şi la Biserica Parohială Adormirea Maicii Domnului în care…pe plan cultural după cum a spus şi dl colonel M Popa în 2005 am scos revista Centenarul Bisericii Ştefăneşti împreună cu părintele Gh Truşcă cu o grafică desăvârşită, la fel am scris două articole în rev Dochiana apărută la Suteşti şi lucrurile nu vor rămâne aicia…Împreună cu părintele Gh Truşcă lucăm la o monografie a părintelui Teodor Bălăşel…max 1 doi ani o să fie gata. De asemenea vrem la parohia unde lucrăm vrem să scoatem o revistă care să se cheme „Bălăşeliada” şi în înţelegere cu primarul Alexandru Uţă cu care avem o f bună relaţie care nu a putut veni astăzi muzeul îl vom muta la noi la Şcoală…
Pr. Laurenţiu Bozdoc: – Mărturisesc că îmi pregătisem să spun câteva cuvinte despre Teodor Bălăşel născut în satul Bogdăneşti, Vâlcea, în 1869 şi unde sunt preot de peste zece ani. Întrunirea de asăzi este o surpriză pentru mine, este atât de reuşită căci cuvintele pregătite de mine nu -şi mai au rostul dată fiind expunerea făcută aici, vă felicit! Doar atât vreau să spun că sunt uimit de partea lui de apologetică…Este unul dintre cei care a avut un curaj nemaipomenit…Mă uitam la film şi am remarcat un citat din Regele Ferdinand, cel loial, care le propune, la un moment dat, guvernanţilor din timpul său să facă ordine să se abţină de la jaf şi le spune aşa ..- După 40 de ani de situaţie în care iată, oamenii politici fac ca de fapt această nenorocire politică să distrugă tot viitorul! Dar cine sunt aceşti politicieni dacă nu chiar cei care s-au ales între ei şi fac această politică nenorocită! Şi, la un moment dat văd acolo scris, în dreapta, un lucru care l-a făcut pe părintele Teodor Bălăşel să-i atace aspru pe bancheri, pentru camăta şi toate celelalte făcute pe spinarea populaţiei unde fusese pus să slujească…şi asupra căruia se răsfrânsesetot răul, spre final, părintele fiind plin de datorii!…Zona din care se trage Teodor Bălăşel este extrem de interesantă; biserica de aici este datată dincolo de 1688, o ctitorie boierească, care are o frescă excepţională; acolo a fost şi botezat, a învăţat…a avut această zestre naturală pe care mai târziu o vedeţi manifestată în activitatea lui de a se alinia la mişcarea folcloristică a judeţului anilor 1920 (până şi Leca Morariu din Bucovina de nord, Universitatea din Cernăuţi, s-a aliniat la această mişcare-scrisoare datată în 1929 către Ion N. Popescu. O grupare de elită a timpului: I. Glăvina, Ion N. Popescu1, Gh Fira… n.n)…
În continuare, apropiindu-ne de sfârşit au luat cuvântul „greii” culturii religioase: pr. conf. univ. dr. Ilie Ivan, pr. dr. Ion Gavrilă.
Expoziţie Muzeală “Teodor Bălăşel” în comuna Ştefăneşti (wiki 30 03 15)
Personalitate importantă a cercetării folclorice româneşti – Teodor Bălăşel, preot din comuna Ştefăneşti.
În comuna Ştefăneşti au existat folclorişti de seamă ca Teodor Bălăşel (1869 – 1914), care a fost “ctitorul folclorului oltenesc”, Ion N. Popescu (1887 -1945) şi G. Fira.
Născut la 7 noiembrie 1869, în comuna Bogdăneşti, Vâlcea, Teodor Bălăşel şi-a petrecut copilăria în satul natal, unde a făcut şi şcoala primară. Când avea 15 ani părinţii l-au dat ca băiat de prăvălie la Râmnicu-Vâlcea, unde a lucrat doar câteva luni.
S-a înscris la cursul inferior al seminarului din oraşul Râmnicu-Vâlcea. În anul 1889 a fost numit învăţător provizoriu în comuna Ştefăneşti, judeţul Vâlcea.
Debutul publicistic are loc în anul 1890, când a trimis diferite materiale la revistele: “Biblioteca familiei”, “Universul literar” sub semnătura “Bălăşel de la Ştefăneşti”.
Din anul 1892 a desfăşurat o neobosită activitate de folclorist, publicând Legende, tradiţii şi credinţe populare în revista “Gazeta învăţătorului” sub semnătura “Bălăşel cântăreţ”. Tot atunci a publicat articolul O propunere, în care a scos în evidenţă starea sanitară a populaţiei de la sate. La 7 noiembrie 1892 a comunicat Academiei Române că are pregătită o amplă şi valoroasă colecţie folcloristică de balade, cântece, ghicitori, basme, legende, doine. A fost numit paroh în comuna Ştefăneşti în 1894.
A avut rubrică permanentă în “Şezătoarea” cu articole despre Tradiţii populare. A ţinut diferite conferinţe. În 1901 a realizat o amplă culegere de cântece populare pentru învăţătorii din judeţul Vâlcea. La 29 martie 1907, în ziarul “Conservatorul” a apărut articolul Cine sunt agitatorii! în care Teodor Bălăşel a fost demascat ca instigator al răscoalei din Oltenia prin activitatea publicistică revoluţionară dusă în revista “Cuvântul adevărului” unde a declarat că “ziua răfuielilor” este din ce în ce mai aproape. Tot în 1907, Teodor Bălăşel a înfiinţat “Societatea Culturălă şi de Ajutor Reciproc”, societate care a publicat două broşuri în anii 1909, 1910. În 3-5 ianuarie 1927 a avut loc în comuna Ştefăneşti consfătuirea folcloriştilor din Oltenia, când a luat fiinţă “Tovărăşia Folcloriştilor Olteni” al cărui cârmuitor a fost ales Teodor Bălăşel.
În 1939, i-a apărut în revista “Izvoraşul” celebrul articol Cum m-am făcut folclorist! În 30 ianuarie 1941, Teodor Bălăşel s-a stins din viaţă în comuna Ştefăneşti, judeţul Vâlcea.
Teodor Bălăşel a avut mândria ridicării ţărănimii, a satului, conştiinţa unei misiuni liber acceptată de a se dărui celor rămaşi în suferinţă, pentru înălţarea şi eliberarea lor din asuprire şi exploatare. În casa în care a trăit s-a deschis de câţiva ani o Expoziţie Muzeală “Teodor Bălăşel” în comuna Ştefăneşti, sat Dobruşa, valorificându-se un bogat material istorico-folcloristic rămas de la acest înflăcărat luptător pentru cauza celor mulţi.
