Moto: „Nu natura aparţine omului, ci omul aparţine naturii”
În fiecare an, la scară planetară, sunt marcate 32 de evenimente ecologice, iar 15 se desfăşoară în primul semestru. Dintre acestea menţionăm: 15 martie -15 aprilie – Luna Pădurii; 22 martie – Ziua Mondială a Apei; 23 martie – Ziua Mondială a Meteorologiei; 7 aprilie – Ziua Mondială a Sănătăţii; 22 aprilie – Ziua Pământului; 5 iunie – Ziua Mediului.
Sunt tot mai multe avertismente că Terra se confruntă în prezent cu situaţii grave, dintre care amintim: poluarea, creşterea emisiilor de dioxid de carbon, încălzirea globală, schimbările climatice, criza apei, criza hranei etc., în mare parte generate şi de acţiunea distructivă a omului. Îmbucurător este faptul că la nivel mondial, naţional şi local există mai multă preocupare faţă de aceste probleme complexe de care depinde viitorul planetei noastre.
Dacă ne referim la Ziua Mondială a Apei, tema aleasă pentru 2012, „Apa şi siguranţa alimentelor”, a permis abordarea legăturii indisolubile dintre cele două resurse vitale. Conform datelor vehiculate de Forumul Mondial al Apei, care s-a desfăşurat în luna martie 2012, la Marsilia, în Franţa, astăzi aproape un miliard de persoane nu au acces la apă, resursă indispensabilă vieţii, iar zone tot mai extinse, mai ales din Africa, sunt supuse deşertificării.
Nici în România resursele de apă nu sunt distribuite uniform pe suprafaţa ţării, iar apele de suprafaţă şi cele subterane sunt în pericol de poluare. Astfel, potrivit unui studiu al Administraţiei Naţionale Apele Române, mai mult de jumătate din întinderea ţării este vulnerabilă la poluarea cu nitraţi, situaţie pentru remedierea căreia sunt necesare investiţii foarte constisitoare. Grav este şi faptul că o mare cantitate de apă este risipită. Astfel, în ţara noastră 30-35% din apă se pierde până la robinet. Se constată că în România s-au privatizat prea repede serviciile publice de apă, preţul apei potabile a crescut, iar calitatea ei nu a înregistrat salturi îmbucurătoare.
În judeţul Vâlcea apele subterane reprezintă cea mai importantă bogăţie, de aceea Consiliul Judeţean a întocmit un program de perspectivă care are ca obiectiv central să păstreze curate toate resursele de apă. Trebuie remarcat faptul că prin fonduri alocate de la Banca Mondială, în comuna Mihăeşti şi în zonă aceste probleme s-au rezolvat şi se acţionează în continuare.
În vederea protejării mediului înconjurător, Administraţia Fondului de Mediu continuă, şi în 2012, „programele verzi”, sprijinind cu până la 100% investiţiile persoanelor fizice şi juridice menite să reducă poluarea. Cele 15 programe care se vor derula în anul în curs vor beneficia de sume de bani de aproape 2,4 miliarde de lei. Deşi cu un buget mai mic decât în 2011 va continua Programul „Casa verde” şi se va pune un accent mai mare pe energia verde regenerabilă, pe amenajarea sau reamenajarea spaţiilor verzi. De asemenea se vor aloca fonduri consistente pentru împădurirea terenurilor degradate, pentru reconstrucţia ecologică şi gospodărirea durabilă a pădurilor, care şi-au restrâns suprafaţa prin dispariţia, la nivel mondial, a peste un milion km2 de pădure.
Consiliul Judeţean Vâlcea are semnate 113 proiecte cu fonduri europene, realizate sau aflate în diferite stadii de implementare, a căror valoare totală se ridică la peste 561 milioane euro. Dintre acestea, mai reprezentative sunt 17 proiecte, în peste 170 de sate, în domeniul Apă, canal şi mediu.
România face parte din cele peste 85 de ţări care vor organiza o zi pentru curăţenie generală, pe data de 12 mai 2012, împreună cu Bulgaria, Republica Moldova şi Turcia. Obiectivul strategic al acţiunii este creşterea procentului de reciclare a deşeurilor la 30% din numărul de saci colectaţi, de la 26% în 2011 şi 17% în 2010. Cu toate acestea reciclarea deşeurilor în ţara noastră este departe de nivelul cerinţelor.
Activităţi interesante s-au desfăşurat şi în unităţile de învăţământ, Vâlcea fiind gazda proiectului educaţional „Igiena acasă şi la şcoală”, derulat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Unilever. În activitatea de gospodărire, igienizare şi înfrumuseţare a localităţilor, de ecologizare a cursurilor de apă, s-au implicat şi Prefectura Judeţului Vâlcea, Agenţia pentru Protecţia Mediului şi Garda de Mediu.
Se ştie că municipiul Râmnicu Vâlcea are o frumoasă tradiţie în domeniul păstrării unui mediu curat, sănătos şi au fost continuate sau au apărut multe iniţiative lăudabile în acest sens. Astfel, ediţia 2012 a „Caravanei educaţionale Guerilla Verde”, care promovează conceptul de educaţie prin film şi-a început traseul de la Râmnicu Vâlcea. În perioada 16-23 martie 2012 s-a organizat campania de voluntariat „Plantăm un copac pentru un aer mai curat”, care a atras mulţi locuitori. Este o dovadă că Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea şi Societatea SC Pieţe Prest, cu ajutorul asociaţiilor de proprietari, acordă mai multă atenţie spaţiilor verzi, în condiţiile în care Uniunea Europeană şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă 26 m2 de spaţii verzi pe locuitor.
În perioada 1-15 aprilie a.c. se desfăşuară concursul cu premii pentru asociaţiile de proprietari „Împreună pentru un oraş mai curat”, care a avut ca scop îmbunătăţirea aspectului urbanistic al municipiului.
La începutul lunii martie 2012, s-a semnat, la Bucureşti, contractul de finanţare pentru modernizarea Parcului Zăvoi din municipiul Rm. Vâlcea, ceea ce va aduce un plus de confort râmnicenilor şi turiştilor. Ca o apreciere a activităţilor desfăşurate în acest domeniu de mare importanţă municipiul Rm. Vâlcea a primit Diploma de Onoare pentru activităţile de mediu întreprinse, care a fost acordată cu prilejul festivităţilor de premiere din cadrul concursului „Capitala Verde a României 2012”, la care au participat 13 oraşe din ţară.
Din această prezentare sumară rezultă că există preocupări, la toate nivelurile, pentru protejarea, ocrotirea şi conservarea mediului înconjurător, pentru o dezvoltare verde. Întrebarea firescă este dacă acestea sunt suficiente şi au eficienţa necesară. Pe baza experienţei pe care am acumulat-o, considerăm că utilizându-se forme şi mijloace educative trebuie să se formeze deprinderi sănătoase care să schimbe radical comportamentul individual al locuitorilor şi mentalitatea cu privire la importanţa mediului pentru sănătate. În acest context, economisirea apei, a energiei electrice, colectarea selectivă a deşeurilor, îngrijirea spaţiilor verzi etc. trebuie să devină o preocupare cotidiană.
Este adevărat că, mai ales în unităţile de învăţământ, se iniţiază diverse activităţi, dar ele trebuie să dobândească un cadru sistematic, continuitate. Valenţe educative multiple încorporează programele internaţionale pentru protecţia mediului „Eco –Şcoala” şi „Să învăţăm despre pădure”, care trebuie să se bucure de mai multă atenţie în judeţul nostru.
Este foarte bine că două zile din an – 12 mai şi 23 septembrie (Ziua Mondială a Curăţeniei), sunt dedicate curăţeniei, dar pornind de la dictonul conform căruia „curăţenia este mama sănătăţii”, ea trebuie să se facă în fiecare zi. Şi activităţile teoretice, de informare, au importanţa lor, dar trebuie împletite în mod armonios cu cele practice. Să fim conştienţi de faptul că viitorul planetei depinde de fiecare dintre noi, iar calitate mediului este strâns legată de nivelul de conştiinţă civică al fiecărui cetăţean, începând cu copiii de la grădiniţă. De aceea este necesară o participare activă, conştientă a tuturor locuitorilor la aceste activităţi. Un singur exemplu trebuie să ne dea de gândit: la concursul „Capitala Verde a României 2012” au participat numai 13 oraşe din totalul de 264! Şi în continuare educaţia primită în şcoală, în familie, prin intermediul mass-media, al întregii societăţi, va avea un rol primordial, iar formarea conştiinţei şi responsabilităţii pentru un mediu curat şi sănătos va reprezenta un obiectiv de mare importanţă socială. Se impune să manifestăm mai multă grijă şi respect faţă de mediu, care este de fapt grija faţă de viaţa noastră. Şi să înţelegem bine că putem stăpâni natura doar prin a ne supune ei.
