În sec. XIX, între Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, pe de o parte, și China, de cealaltă parte, a avut loc un conflict armat, cunoscut în istorie sub numele de „războiul opiumului”. Conflictul s-a desfășurat în două etape, prima – între anii 1839-1842, iar cea de-a doua – între anii 1856-1860. Cauza acestui conflict a fost faptul că britanicii, care importau masiv din China ceai și mătase, au găsit o cale mult mai avantajoasă de a plăti aceste produse cu opium, un drog obținut în India, care le era colonie. Ca ingredient medicinal, opiumul, care se obține din capsulele de mac ajunse la maturitate, dar încă verzi, este atestat documentar în China încă din vremea dinastiei Ming; utilizarea sa ca drog recreațional era însă limitată și existau legi de împiedicare a abuzului, desigur, cu timpul, ignorate în toate clasele sociale. Vânzările de opium în mari cantități de către britanici în China începuseră în 1781, iar între anii 1821-1837 ele au crescut de cinci ori. Drogul era produs în India, sub monopolul guvernului britanic (Bengal) și se vindea în China cu condiția de a fi livrat de negustori britanici. Guvernul dinastiei Qing a ignorat problema până când abuzul de opium a ajuns larg răspândit în societatea chineză. S-a ajuns la un moment dat ca mai mult de un sfert dintre bărbații chinezi să nu facă altceva decât să fumeze opium, fiind total inutili pentru societate. Războiul opiumului s-a încheiat cu victoria britanicilor, care le-au impus chinezilor un tratat de pace cu totul defavorabil. Tratatul prevedea liberalizarea comerțului cu opium pe teritoriul chinez sub monopol britanic, dar și cedarea unor teritorii către Coroana Britanică (așa a ajuns de exemplu Hong Kong sub stăpânirea englezilor).
Dacă războiul opiumului din sec. XIX, a avut un caracter clasic, o variantă „modernă” a sa a apărut de câțiva ani și este în plină desfășurare, dar „combatanții” sunt de astă dată China și Mexic, pe de o parte, și SUA și Canada, pe de altă parte; este vorba despre „războiul fentanilului”, unul total tipic. Cum s-a ajuns aici? De mai mulți ani, balanța comercială dintre China și SUA este defavorabilă acestora din urmă, deficitul lor accentuîndu-se mult în ultimul timp. Ca urmare, Administrația Trump a adoptat mai multe restricții vamale și chiar… politice în relațiile comerciale cu China, acuzând-o pe aceasta de „agresiune economică”. De cealaltă parte, China a găsit o modalitate simplă dar extrem de eficientă de a eluda aceste restricții. Cum? Urmărind și exploatând la maximum orice vulnerabilitate a societății americane în general, de la legislație și până la… mentalități și obiceiuri. Astfel, între SUA, Canada și Mexic există există un acord comercial care stipulează că nu există tarife vamale în schimburile comerciale dintre aceste țări, singura condiție majoră fiind ca produsele comercializate între ele să fie fabricate pe teritoriul lor. Așa se face că relațiile comerciale dintre China și Mexic sunt în prezent la cel mai înalt nivel din istorie; de exemplu Hofusan Industrial Park este un recent proiect mexicano-chinez de peste 1 miliard de USD, un parc industrial de afaceri realizat de chinezi în Mexic, cu mii de angajați și unde se vor produce de la componente electronice și panouri solare și până la piese de autoturisme. Astfel de facilități (parcuri industiale) sunt gândite de chinezi ca niște zone extinse care găzduiesc la un loc mai multe companii de producție, evident, între ele făcându-și loc și… producția de opioide sintetice, „acoperirea” fiind…. producția de medicamente, de exemplu. Culmea este că totul se desfășoară în mod absolut legal, în virtutea existenței acelui acord comercial! O consecință uluitoare a acestei situații este că, de câțiva ani, Mexicul a depășit China la importurile din SUA; asta, în condițiile în care, cu numai 6 ani în urmă, China avea față de Mexic în acest domeniu un avans de peste 200 miliarde de USD! Așadar, China profită practic de acordul comercial dintre SUA, Canada și Mexic, fabricându-și produsele pe teritoriul celui din urmă stat și ocolind astfel restricțiile comerciale impuse Chinei. Mai mult, metoda găsită de chinezi de a evita sancțiunile comerciale impuse de americani, este aplicată cu un succes uriaș și în alte țări… prietene din America Latină și chiar din lume! În plus, China încurajeză producțiile proprii de toate felurile (deci inclusiv obținerea precursorilor chimici pentru producerea în Mexic a fentanilului) prin returnarea unei mari părți, adeseori chiar totale de TVA. De ce este fentanilul atât de periculos la utilizarea sa ilicită (ca drog)? Fentanilul (v. figura) este un analgezicopioid sintetic utilizat ca anestezic general și în tratamentul durerilor cronice și severe. Este eliberat doar pe bază de rețetă specială pentru substanțe narcotice. De asemenea, fentanilul este utilizat ilicit ca drog, adeseori în asociere cu heroina sau cocaina. Această substanță este un analgezic opioid puternic, cu instalare rapidă a efectului și durată scurtă de acțiune. La o doză de 100 micrograme (μg) / 2 ml soluție, efectul analgezic este echivalent cu acela a 10 mg de morfină sau 75 mg de petidină. Fapt deosebit de îngrijorător în privința utilizării sale ilicite (ca drog) este că fentanilul este deosebit de accesbil ca preț: costă doar 2-3 USD/g! De asemenea, ca drog, fentanilul dă foarte repede dependență. Aceste trei caracteristici ale fentanilului, respectiv – efectul său analgezic foarte rapid și puternic, accesibilitatea sa ca preț și instalarea rapidă a dependenței – îl fac extrem de periculos ca drog, cel mai mic supradozaj, favorizat și de efecul său foarte puternic și rapid, chiar în doze extrem de mici, putând duce foarte ușor la deces prin blocarea centrilor respiratori din creier. Chiar dacă nu se ajunge la deces, fentanilul provoacă leziuni ireversibile ale creierului cu invaliditate psihică și motorie accentuate (agresivitate extremă, tendințe de automutilare sau suicidale etc.). Pentru SUA și Canada, fentanilul produs în Mexic a devenit o problemă majoră, consumul său ilicit devenind cauza nr. 1 a mortalității în aceste țări, fiind practic un fenomen scăpat de sub control și care produce tragedii uriașe; de exemplu, în 2022, peste 200 000 de americani au murit din cauza unor supradoze de droguri, dintre care peste 10% au fost cauzate de fentanil, pentru ca în 2023 numărul acestora din urmă să fie de peste 78 000, deci o creștere de aproape patru ori într-un singur an! Asistăm, așadar, la un așanumit „război asimetric”, acela prin care atacatorul își adaptează tacticile exploatând orice vulnerabilitate a celui atacat, aici fiind vorba în principal de tendința nord-americanilor de a consuma droguri; de altfel, aceasta constituie chiar modul Chinei de a se apăra în fața acuzațiilor care i se aduc… În cazul de față poate fi și un mod al Chinei de a se răzbuna pe Occident pentru războiul opiumului din sec. XIX., pe care, desigur, nu l-au uitat… Riscurile răspândirii acestui flagel în întrega lume sunt la ora actuală uriașe, mai ales că există politicieni și guvernanți care susțin cu o inconștiență de-a dreptul criminalo-imbecilă, liberalizarea consumului de droguri! Prin urmare, guvernele țărilor vizate (în Spania fentanilul a devenit deja o problemă!) vor trebui să adopte măsuri urgente și eficiente, în cunoștință de cauză, acestea nefiind neapărat de tipul celor folosite de Mao Zedong, care în mai puțin de 5 ani de la venirea sa la putere a lichidat consumul ilicit de opium în China; de altfel, chiar în zilele noastre, numeroase țări din Asia prevăd în legislațiile lor condamnarea la moarte pentru producătorii, distribuitorii și consumatorii de droguri de mare risc, fentanilul fiind, indiscutabil, unul dintre cele mai periculoase.
