„Nu distruge ceea ce nu tu ai creat!” (Jean Dorst)
Se cunoaște că în prezent, comunitatea internațională se confruntă cu probleme diverse și complexe printre care menționăm crizele – economică, energetică, climatică, a apei și hranei, războaiele, terorismul, migrația populației, la care se adaugă poluarea, încălzirea globală ș.a. Mediul înconjurător reprezintă ambianța în care trăim și este esențial pentru viață fiindcă nu poți fi sănătos într-un mediu viciat. Poluarea este un complex de fenomene nocive care perturbă echilibrul ecologic natural și distruge sănătatea oamenilor. Ea este o cauză a încălzirii globale care generează schimbările climatice și amenință însăși existența speciei umane, de aceea rezolvarea acestei chestiuni este fundamentală pentru viitorul planetei noastre.
Subliniem că încălzirea globală a devenit o problemă disputată, controversată. Întrebarea cheie este dacă aceasta reprezintă un adevăr sau o mistificare abilă. Sunt două teorii care beneficiază de argumente solide, iar oamenii de știință independenți consideră că adevărul se află undeva la mijloc, iar încălzirea globală are atât cauze naturale cât și antropice, care trebuie cuantificate cât mai exact. Procesul este unul real, evident, incontestabil, schimbările climatice manifestându-se tot mai agresiv, prin intensificarea fenomenelor meteorologice extreme, tot mai frecvente, pe care le resimt toți locuitorii Terrei. În acest sens se pot aduce multe probe, însă ne vom rezuma la câteva exemple recente. La nivel mondial, numărul zilelor cu temperaturi de peste 35 de grade Celsius, care reprezintă pragul caniculei, a crescut în ultimele trei decenii cu 52%, iar cercetătorii estimează că vor urma câteva sute de ani de vreme caldă. Iunie 2024 a fost cea mai călduroasă lună iunie din istoria măsurătorilor meteorologice. S-a emis cod roșu de căldură extremă în toată Europa. În Italia mercurul termometrelor a urcat la 44 de grade, iar în Grecia, Turcia și Cipru s-au înregistrat peste 40 de grade Celsius. În primele două dintre statele menționate au izbucnit incendii de vegetație pustiitoare, care au afectat în mod deosebit turismul. În SUA au fost zile de căldură extremă cu temperaturi care au depășit 41 de grade Celsius, iar în alte zone uragane și furtuni de zăpadă.
În țara noastră se păstrează aceeași tendință ca în 2023, care a fost cel mai călduros an din istorie, cu o abatere termică de 2,3 grade Celsius față de perioada 1981-2010.
În Europa, valurile de caniculă au fost urmate de furtuni violente, ploi torențiale, căderi de grindină și inundații devastatoare, mai ales în Italia, Elveția, Spania, Franța, Serbia, care au provocat pagube materiale însemnate și pierderi de vieți omenești.
Spre sfârșitul lunii iunie, mase de aer încărcate cu particule de praf din deșertul african Sahara, au pătruns pe teritoriul Europei și al României și au generat probleme de sănătate, mai ales persoanelor vulnerabile.
Este îmbucurător faptul că Organizația Națiunilor Unite manifestă o preocupare tot mai mare față de amenințările climatice, iar Uniunea Europeană se implică activ în găsirea unor soluții adecvate. Se știe că ONU organizează în fiecare an un summit dedicat schimbărilor climatice (în 2023 la Sharm el Sheikh, în Egipt), în care se caută modalități de luptă împotriva apocalipsei climatice, dar măsurile practice, concrete, se tergiversează.
În județul Vâlcea există o preocupare permanentă pentru asigurarea calității mediului înconjurător și se inițiază numeroase activități teoretice și practice în acest scop, printre care se înscrie și dezbaterea „Să dăm o șansă Pământului!”, dedicată Zilei Mediului, care a ajuns la ediția a XIII-a.
Anul acesta manifestarea s-a desfășurat pe 5 iunie, în Sala de Conferinţe a Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul” Vâlcea, având aceeași organizatori: Asociația Seniorilor din Educație, Știință și Cultură, Judetul Vâlcea, Forumul Cultural al Râmnicului, Inspectoratul Școlar Județean Vâlcea, Romsilva – Adminstrația Parcului Național Buila-Vânturarița, Adminstrația Bazinală de Apă Olt, Direcția Silvică Vâlcea în parteneriat cu Biblioteca Județeană. Au participat specialiști din domeniul mediului înconjurător, profesori de Geografie și de Biologie, elevi de la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”, însoțiţi de dl. prof. Jany Lalu, de la Liceul Industrial Forestier împreună cu dl. prof. George Enescu și de la Școala Postliceală FEG din Râmnicu Vâlcea. A fost prezentă doamna profesoară Iulia Diaconu, inspectoare de specialitate în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Vâlcea. Atragerea în mod sistematic a elevilor la aceste activități răspunde cerințelor Principiului 21 din Declarația de la Rio de Janeiro: „Creativitatea, idealurile și curajul tineretului din întreaga lume trebuie mobilizate pentru a realiza o dezvoltare durabilă și pentru a ne asigura un viitor cât mai bun”.
În cuvântul de deschidere, prof. Gheorghe Pantelimon, președintele executiv al Asociației Seniorilor și vicepreședinte al Forumului Cultural, moderatorul activității, a reliefat importanța temei supusă dezbaterii, a adresat mulțumiri colaboratorilor, conducerilor unităților de învățământ care au trimis reprezentanți la această acțiune, specialiștilor care prezintă la fiecare ediție informații inedite, utile. Doamna Zenovia Zamfir a transmis un mesaj din partea domnului profesor Remus Grigorescu, managerul Bibliotecii Județene, prin care a exprimat disponibilitatea instituției de a colabora, în continuare, cu toți factorii pentru organizarea unor manifestări de ținută, în folosul vâlcenilor. Au fost supuse dezabterii patru teme, pe bază de videoproiecții.
Domnul Gheorghe Iorgulan, responsabil cu educaţia ecologică la Administraţia Parcului Naţional Buila–Vânturariţa, a subliniat semnificația Zilei Mediului, care este celebrată la scară planetară, în fiecare an, pe 5 iunie; a fost marcată prima dată în anul 1972, la Stockholm – capitala Suediei. A insistat asupra procesului de deșertificare, care în România a luat amploare în ultimii zece ani, când temperaturile medii anuale au crescut cu 0,2-0,6 grade Celsius, iar cantitatea de precipitații a scăzut cu 10-15 milimetri față de mediile multianuale. Ca urmare, fenomenele de deșertificare și de degradare a terenurilor s-au intensificat și extins, în special în zonele de sud și de est, în Câmpia Olteniei, Bărăgan și sudul Moldovei. Conform specialiștilor, în lipsa unor măsuri urgente de împădurire a acestor suprafețe, în următorii 50 de ani, sudul României va fi complet deșertificat.
Domnul inginer Florin Tănase, șef serviciu la Administrația Bazinală de Apă Olt, s-a referit la efectele dăunătoare ale poluării cu nitriți asupra calității apei. Poluarea apelor se produce prin deversarea unor substanțe nocive în râuri, lacuri, în apele subterane și afectează direct proprietățile apei și indirect flora și fauna acvatică.
La Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” Râmnicu Vâlcea funcționează un Centru Local al Organizației Naționale „Cercetașii României”, care are o activitate meritorie. La dezbatere au fost prezenți mai mulți elevi cercetași însoțiți de dl. Nicolae Almași, președintele centrului. În cadrul temei „În amfiteatrul naturii”, dl. inginer Vlad Dimitriu a înfățișat aspecte interesante din activitățile tinerilor cercetași în Parcul Naţional Buila–Vânturariţa.
Domnul inginer Ilie Ceuca, de la Direcţia Silvică Vâlcea, a proiectat un film foarte interesant din domeniul cinegetic, care ține de arta și știința vânătorii.
În partea finală a acțiunii s-au purtat discuții și s-au dat răspunsuri documentate la întrebări.
Această manifestare a fost mediatizată de postul de televiziune VTV, Radio Craiova, de ziarul Curierul de Vâlcea și de domnii Gheorghe Frățilă, Mihai Călugărițoiu și Eduard Popovici.
S-au desprins concluzii interesante la care ne vom referi în mod succint. Acum ne aflăm în era economiei ecologice și dezvoltării în spirit „verde”, care reclamă o schimbare de mentalitate și de acțiune. Restructurarea și dezvoltarea economică în noile condiții presupun conservarea calității mediului înconjurător în cadrul unui concept mai larg și cuprinzător denumit economia mediului. Combaterea poluării și degradării mediului este o problemă deosebit de importantă, atât pentru prezent cât și pentru viitor, impunându-ne să asigurăm un mediu prielnic vieții generațiilor viitoare. De aceea, la această lucrare sunt chemați să contribuie toți locuitorii planetei. Totodată sunt absolut necesare intensificarea și diversificarea educației pentru protecția mediului, care trebuie să înceapă din familie și să continue pe parcursul vieții, având ca obiectiv central formarea unei atitudini ecologice moderne, conștiente, responsabile, a unui comportament ecocivic înaintat, bazat pe convingeri care să se reflecte în practică, în fapte.
De asemenea, considerăm că acțiunile și eforturile comune trebuie să vizeze nu numai crearea unui cadru natural nepoluat, dar și a unui mediu economic, social, moral, cultural, politic, curat, durabil, în care să se afirme nestingherit valorile autentice.
În încheiere reamintim că nu natura aparține omului ci omul aparține naturii. Să o ocrotim fiindcă este o avuție inestimabilă.
