Duminică, 20 sept. 2020, la Călimănești s-a întâmplat un lucru grozav, date fiind aceste vremuri nesimțite, poporului roman, cerându-i-se ca toți cetățenii săi să poarte mască pentru a fi feriți de virusul Covid 19; un lucru aproape imposibil, întreaga populație a României neputând să respecte această hotărâre de guvern tot timpul, mai ales la țară, unde încă nu s-au încheiat lucrările de civilizare: spălare cu săpun de față (vă aduceți aminte?…două minute și jumătate!) și „legarea latrinei de glie” (adică să nu fie mutantă)! Să poarte cârpă chinezească (de ce?…într-un an nu se putea face o mască românească, din moment ce indicația – lege – spune că ea trebuie aruncată după fiecare descoperire de gură și nas?), sintetică peste nas și gură mai în toate locurile închise și chiar în atmosferă deschisă, în locurile aglomerate (repet, în condițiile cum se arată la televizor, sau cum sunt expuse grafic cam peste tot în spațiile publice!)? Lucru grozav, fiindcă după atâta perioadă de abstinență culturală cetățenească, iată, Fenia Driva a scris o carte, a tipărit-o și a lansat-o în aceste condiții. Vitrege, desigur. Nouă chiar ne ruginiseră aparatele de înregistrare după atâta timp de neutilizare. Sigur, ne-a fost greu să asistăm la eveniment, cu mască pe gură și pe nas, dar a meritat, evenumentul fiind atât de bine condus de preotul protopop Nicolae Laurențiu Ceaușu și valorosul preot de mir și cercetător istoric, din Voineasa, Nicolae Moga.
Cu alte cuvinte, după slujba religioasă, de Duminică – Sfânta Liturghie – părintele paroh a pus o masă în mijlocul naosului și a procedat la lansarea cărții Feniei Driva dedicată și dăruită Bisericii Sf Apostoli Petru și Pavel, alături fiindu-i chiar scriitoarea și părintele Nicolae Moga; care în discursul său a evidențiat cuvântul de început al cărții în care părintele protopop Nicolae Laurențiu citează din marele cărturar și duhovnic părintele Nicolae Steinhardt: „Dăruind vei dobândi”. Răstălmăcește bine preotul Nicolae Moga: „Când dăruim nu sărăcim, când dăruim ne-mbogățim”. Și așa a început „ultima” parte a Liturghiei de la Călimănești, lansarea cărții Feniei Driva: „Călimănești, Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel la centenar, 100 de ani de la târnosire, 23 Septembrie 1920 – 23 Septembrie 2020”, Editura Sfântul Ierarh Nicolae. De la început trebuie să remarcăm frumusețea acestei Biserici, al cărui interior a fost pictat de Alexandru Sava Henția și care are o arhitectură interioară demnă de toată lauda. Ne-a plăcut că în biserica ortodoxă vâlceană au apărut scaunele (toate la fel și care fac parte din décor) și, la fel ca la Arhiepiscopia Râmnicului, domină aceste covoare roșii care au întipărite atât de frumos vulturul bicefal, care, interesant, se află și în stema de stat a Rusiei („Vulturul bicefal a fost adoptat de Ivan cel Mare după ce prințesa bizantină Sofia Paleologu i-a devenit soție. Prințesa era nepoata ultimului împărat bizantin, Constantin al XI-lea Paleologul. Vulturul bicefal a fost simbolul bizantin al reunificării vestului și estului Imperiului Roman. După căderea Constantinopolului în 1453, Ivan cel Mare și urmașii săi au proclamat Cnezatul Moscovei ultimul bastion al adevăratei credințe și, prin urmare, urmașul Imperiului Roman. De aici și expresia A treia Romă, care desemna Moscova și, prin extensie, Rusia. Începând cu anul 1497, Rusia a fost proclamată egala Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană” – Wiki, 22 09 20). Iertați-mi divagația, dar profit de ocazie și spun că în secolul XVI intră în circulație, deocamdată atâta știm, vulturul cu cruce în cioc, în timpul Sfântului Neagoe Basarab. Să ne întrebăm de ce oare vulturul?…și nu altă pasăre? Păi de la Moise citire, cel care pune bazele dreptului iudaic, legii, care spune: – Israele ca Vulturul al ieșit din Egipt și ai lăsat în urmă un faraon învins…Deci vulturul nu poate fi reprezentat decât cu aripile întinse și el însoțește pe învingător. Revenind la întâlnirea de la Călimănești, Pr. Nicolae Moga a prezentat în detaliu lucrarea semnată de Fenia Driva, după ce cu câteva minute înainte ținuse în fața poporului călimăneștean o foarte interesantă predică despre obiectul crucii credincioșii fiind invitați să se gândească cu multă aplecare la acest extraordinar symbol al creștinătății, crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul nostru, Domnul Iisus Hristos, nădejdea oricărui credincios. Sigur, vorbind de cruce, noi nu puteam să nu ne urmărim gândul privind în memorie „Stela Nanai” din Egiptul mileniului 2 î. e. n. în care aflăm despre „cheia vieții” din mâna zeului Anubis, cel cu cap de lup, o cheie care este chiar crucea noastră elemental vertical superior find un oval. Anubis ține cheia în spatele lui Osiris, judecătorul, care, cu fața la om, primește darurile acestuia: pâinea și vinul!… iată o prefigurare cu un mileniu jumătate, înainte, a Mântuitorului în sfânta scenă a „Cinei cea de Taină”…
A prezentat cartea, după cuvântul preotului Nicolae Moga, dl. Ing. Romeo Diaconescu, un fin cunoscător al fenomenului cultural călimăneștean, din păcate acum, cunoscându-ne prima dată, în fond auzind unul de altul încă din perioada desfășurării noastre în marea producție industrial a țării, cea dinainte de 1989…
A prezentat cartea și fenia Driva, mai mult motivându-și actul creator, după care a venit cu surpriza…invitând doi poeți din orașul de sub Cozia să ilustreze momentul cu poezii religioase: Nicolae Ghinoiu și Vasian Mircescu alias Mircea Vasii cetățean onorabil și plurivalent din Jiblea Nouă…ce mai, o sărbătoare culturală și religioasă, care va rămâne multă vreme în memoria celor prezenți.
Ziarul on line „Cultura Ars Mundi” va prezenta acest articol însoțit spre surpriza cunoscătorilor de înregistrările video care pot fi urmărite pe Video Arhiva siteului: www.culturaarsmundi.ro…De câte ori ați urmărit până la această dată, începută în 2004 și continuată mult mai profesional din 2012, o recenzie de eveniment cultural, muzică sau teatru, simpozion, exemplificată cu imagini video? Și totul unitar, în același ziar.
