Alla Cebotari, artistă complexă (actriță, interpretă a mai multor genuri muzicale: populară, ușoară, țigănesc-rusească) ne încântă de această dată cu dramatizarea unor povești populare rusești, puse pe scena Teatrului pentru copii și Tineret „Colibri”. Scenariul și regia aparțin artistei Alla Cebotari, reprezentând debutul în această direcție. Spectacolul oferit în 4 februarie 2017 la teatrul craiovean a fost expresia clară a rafinamentului estetic și a viziunii originale, efervescente. Basarabeancă de origine, stabilită la Craiova din anul 1990, Alla Cebotari este absolventă a Academiei de Arte Frumoase „Gavril Muzicescu”, secția Regie-Actorie, Chișinău. Artista, născută și crescută în Moldova de peste Prut, stabilită la Craiova realizează uniunea spirituală și culturală a românilor de pretutindeni atât prin intermediul artei teatrale, cât și prin muzică. Pe scena craioveană Alla își manifestă iubirea nemărginită pentru români, dăruind momente de neuitat și o parte din dragostea sa necondiționată, atât copiilor, cât și adulților.
„Gogoașa” și „Năzdrăvanul Petrișor” sunt povești populare rusești, pe care artista le-a tradus și adaptat pentru teatrul destinat copiilor. Acest proces implică talent, bună stăpânire a elementelor de spectacol și dramaturgie, și, desigur, pasiune și devotament. Alla Cebotari se dovedește a fi un rafinat dramaturg, deoarece transformarea firului narativ în dialog specific dramaturgiei se face în mod dinamic, atractiv, tonifiant. Epicul poveștii capătă dimensiuni interesante în varianta teatrală, subiectul fiind concentrat, personajele devenind colorate, vii, energice. Poveștile captate în replici revigorează spațiul dintre emițător și receptor, vorbele devenind ele însele purtătoare de înțelesuri multiple. Alla Cebotari păstrează subiectul poveștilor populare rusești, nu modifică mesajul și nici substratul moralizator; ea transformă modalitățile de construcție ale expunerii, dialogul devenind în fond, un mijloc care facilitează legătura cu ascultătorii/spectatorii.
Cunoașterea limbii ruse asigură textelor traduse și adaptate, calitate, relevanță, acuratețe semantică. Traducerea nu s-a făcut prin improvizații sau devieri semantice, nici ad litteram, ci s-a realizat în mod firesc, natural, cum spuneam, autoarea fiind ea însăși vorbitoare a limbii menționate. Pentru o traducere reușită e nevoie atât de cunoașterea întemeiată a limbii în care e scris textul, dar și de spirit, viziune, simț și vibrație. Stăpânirea dimensiunii narative a poveștilor aduce textelor traduse, valoare și siguranță semantică. Utilizarea unui registru lingvistic familiar, transpunerea firească în limba română sunt aspecte ale unei traduceri exemplare. Autoarea nu modifică sensul cuvintelor, nu diluează metafora din subsidiarul textului, nu golește de semnificații povestea, ci îi păstrează dimensiunea fantezistă, spațiul intim al derulării subiectului. Traducerea celor două povești populare rusești sunt emblema vie a unui spirit ce aduce la un numitor comun, două spații culturale diferite. E un proces amplu cultural, un fenomen care presupune pe de o parte cunoașterea temeinică a limbii și culturii ruse, iar pe de altă parte, corelarea perfectă cu specificul spiritualității autohtone.
Alla este o mânuitoare iscusită a tehnicilor specifice dramaturgiei, personajele devenind bine individualizate prin intermediul replicilor, al dialogului. Ele pot fi ușor prinse în tipologii, asigurându-se astfel, mesajul pedagogic cuprins în astfel de texte destinate copiilor. Tâlcul poveștii se desprinde clar, autoarea insistând pe efectul moralizator al pieselor. Didascaliile inserate permit regizorului să pună textul în scenă cu ușurință, indicându-se astfel, elementele decorative, gesturile, mimica. Fiecare element dramatic e bine intuit, ceea ce relevă capacitatea extraordinară a autoarei de a surprinde scenic, motivațiile și trăirile personajelor. Indicațiile scenice sunt clare, concise, fiind expresia unui spirit care are experiența scenei, autoarea fiind una dintre actrițele de renume ale Craiovei.
Cele două texte adaptate după povești populare rusești au fost regizate de Alla Cebotari, pe scena teatrului Colibri, reprezentând debutul în domeniul regiei și al scenariului, un debut care s-a bucurat de un succes răsunător. Spectacolul a avut un impact uimitor asupra publicului, spectatorii fiind captivați de poveste, de personaje, de decor.
Atmosfera specifică poveștilor rusești a fost asigurată de un decor fabulos realizat de scenografa debutantă, Iulia Goanță. Costumele personajelor în care se reflectă lumea basmului rusesc din care provin personajele au fost de asemenea, realizate de aceasta. Vestimentația creată respectă specificul rusesc, croiala, tiparul, culorile redând în mod uluitor, lumea vie și febrilă a spiritului poveștilor rusești. Elementele definitorii ale caracterelor personajelor sunt reflectate în costumele realizate cu o sensibilitate aparte, specifică artistului cu viziune complexa, așa cum dă dovadă scenografa craioveană. Decorul este în deplină concordanță cu firul narativ, fiecare element component având un spațiu al semnificației bine determinat. Scenografia realizată de Iulia Goanță potențează impactul asupra publicului, funcția emotivă împlinind astfel, scopul intrinsec al textului.
Muzica realizată de Alin Macovei-Moraru este aleasă în conformitate cu scenariul pieselor, cu subiectul și cu nivelul vârstei publicului căruia i se adresează textele. Muzica este veselă, dinamică, energizantă, captivantă. Jovialitatea și buna dispoziție sunt menținute pe tot parcursul spectacolului, prin intermediul muzicii. Alin Macovei-Moraru este un artist remarcabil, transpunând spectatorii în minunata lume a poveștilor prin prisma sunetului, al vibrațiilor sonore. Acest complex dintre sunet și imagine este dovada elocventă că regizorul și compozitorul nu sunt la prima colaborare. Rezonanța publicului cu actorii se realizează prin muzică, prin sunet, instituindu-se astfel, relații ce trec dincolo de cortină.
Pe scenă, actorii s-au transpus în pielea personajelor, s-au metamorfozat, au alunecat dincolo de cotidian, s-au integrat imaginarului fantezist. Dedublându-se, ei au trăit alături de spectatori rolurile poveștilor fantastice. Modul în care și-au asumat rolurile arată calitățile artistice de neegalat, căci asistăm la o transfigurare totală a actorului, o transformare uluitoare, care se prelungește în trăire unică, irepetabilă și dincolo de ușile teatrului.
Punerea în scenă a celor două narațiuni epice a fost primită de publicul spectator cu încântare, bucurie nedisimulată, culminând cu entuziasm și uimire. Pentru ca acest lucru să fie posibil a fost nevoie de un colectiv închegat, de munca în echipă, actorii devenind ei înșiși părți indispensabile ale poveștii. Teatrul Colibri din Craiova a avut un succes răsunător prin prezentarea acestui spectacol destinat copiilor. Scenariul și regia asigurate de Alla Cebotari, scenografia Iuliei Goanță, compoziția muzicală a lui Alin Macovei Moraru, distribuția(actorii: Alla Cebotari, Emanuel Popescu, Daniel Mirea) sunt coordonatele unui spectacol viu, colorat, puternic, rodul muncii în echipă. E un proiect colectiv care a dat naștere unui act artistic complex. Acest spectacol este o reușită, un moment de referință atât pentru actrița Alla Cebotari, cât și pentru spațiul cultural craiovean, însumând valorile teatrului Colibri, reflectând pasiunea și devotamentul artiștilor care au muncit cu dragoste nemărginită. Complexitatea și valoarea spectacolului sunt asigurate de atitudinea curajoasă a artiștilor care fac parte din proiect, de spiritul muncii în grup, și nu în ultimul rând, de vibrația iubirii pentru actul cultural-artistic.
Prof.dr. Rădulescu Mihaela
