Vă invit să aflați câte ceva despre un mare om de Cultură (tipograf, caligraf, gravor, Sculptor, Teolog, Autor de cărți Bisericești ș.a.), Stareț (la Mânăstirea Snagov), Episcop (la Vâlcea) și Mitropolit al Țării Românești. Era din Iviria, dar a devenit Român:
Sf. Mrt. Antim Ivireanul
Copilul, Botezat Andrei, născutu-s-a-n Iviria
Din părinții dați de Ceruri: Ioan, alături de Maria!
De tânăr la Constantinopol, în robia cea turcească
Învățat-a limba lor, greacă, dar și arăbească.
Apoi multe meșteșuguri: sculptarea și să brodeze
Dar mai ales din cele Sfinte, cu Har de Sus, să le picteze!
La “șasesuteopzeșinouă”, e-adus în Țara Românească
De Constantin Brâncoveanu; învață să tipărească,
De la Ierarhul Mitrofan…apoi se călugărește
Sub numele Antim Monahul; pentru Altar se Preoțește!
I se dă ca să conducă, Tipografia Domnească:
Și tipărește 3 cărți, ca multă lume să citească!
La Mânăstirea Snagov, montează o Tipografie
Iar Obștea-l pune-n ascultare, să conducă-n Stăreție!
Tipărește “paișpe” cărți: patru-n limba românească
Iar celelalte: în arabă, slavonă, dar și grecească.
Tipărește “cinșpe” cărți (tot la Tiparnița Domnească)
Îndeosebi pentru Cult, la Slujbe să folosească!
Din ‘705, 3 ani, la Vâlcea în Eparhie:
E bun Episcop și-nființează (și-aici!), prima, Tipografie!
La Râmnic scoate 10 cărți: șapte-n română-a tipărit!
Apoi în Țara Românească, 8 ani, a fost Mitropolit!
Face noi Tipografii; “nouășpe” cărți ne dăruiește
Dintre care “douășpe”, să le citim în românește!
În “șaptesuteșaișpe” e închis…(pentru că turcii-au poruncit…)
Urmează caterisirea și în Sinai, surghinuit…
Pe Cale, turcii l-au ucis…(de fapt, l-au Martirizat!)
Iar trupu-n râul Tungia (să scape?), l-au aruncat…
“Didahiile” ne-a lăsat (Predici, 28)
A vorbit Limba Română: frumos, curgător și Doct!
Prin cele 63 de cărți (și pentru-a DOMNULUI Slujire!)
Să dăm Cinstire Sfântului, că vrednic e de Pomenire!
