13 februarie 2021, zi importantă pentru Potlogi, zi în care s-a desfășurat simpozionul „Potlogi – 441 de ani de atestare”, comună din județul Dâmbovița, în care se află Palatul Brâncovenesc, un excepțional monument de arhitectură românească, brâncovenească, un site istoric de mare valoare, în care de câțiva ani buni funcționează un cenaclu literar și de comunicări științifice în domeniul Istoriei, care a primit titlul valorosului poet și istoric George Coandă; acesta, profesor universitar doctor la ctitoria proprie, Universitatea Valahia din Târgoviște, fiind și președinte onorific al cenaclului; președinte executive este doamna profesoară Valentina Vasile, monument de dăruire pentru cultura (și nu numai) Brâncoveanului și comunei Potlogi. Domnul George Coandă este și Președintele Juriului de Onoare, Disciplină și Arbitraj al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și ne-am bucurat când am aflat, căci noi, cei de la Intol Press Râmnicu Vâlcea, în număr de 31 membri UZPR constituiți într-un department de presă culturală, conform statut, nu suntem recunoscuți, aprobați, ca departament, de patru ani, de către conducerea UZPR…
La simpozion au participat, credem, în jur de patruzeci de personalități (număr restricționat de pandemie), spunem noi, marcante în cultura românească, dovedindu-se priza deosebită la creatorii de orice fel, și cercetătorii istorici, pe care acest Cenaclu o are, probabil, dacă nu și sigur, instalat cu autoritate în cultura românească contemporană cu un Festival international de Poezie, „Brâncoveniana”! Dar cum să nu dea roade un asemenea Cenaclu, dacă de organizarea și conducerea lui se ocupă personalități precum Geotge Coandă, Valentina Vasile, Marian Ilie, toți, recunoscuți pentru acribia cu care tratează istoria României, a Brâncoveanilor, a Potlogilor, căuia noi cei de la Vâlcea, repede, i-am spus capitală culturală (!) a Munteniei și Olteniei și nu numai…Alături de cei trei, la Simpozionul de la Potlogi i-am mai remarcat (greu de distins din cauza măștii) în sală pe primarul Potlogilor, Nicolae Catrina, pe fostul presedinte CJ Dâmbovita, Adrian Țuțuianu, care în cuvânul lor au apreciat valoarea turistică a Palatului de la Potlogi, dar au spus că mai este mult de făcut în incinta așezării; i-am recunoscut pe Doina Ghițescu (care avea să susțină și un frumos recital de poezie) și pe Petre Ignatenco (președintele Noului PCR), pe Andreea Maria Soare care împreună cu Mădălina Tășică au expus o serie de tablouri pictate (unul dintre tablouri fiind dăruit domnului Adrian Țuțuianu); pe poetul și medicul doctor Corneliu Zeană (originar din Râmnicu Vâlcea, în casa căruia, după 1944 a funcționat celebrul Liceu de Fete din Râmnicu Vâlcea) și, desigur, familia Goci, minunata scriitoare Gabriela Banu (care l-a tradus pe Cohelio și autoarea romanului „Sinestezii”) și Aureliu Goci (criticul și istoricul literar, care la acest simpozion a prezentat condițiile de înscriere la Concursul Internațional de poezie „Radu Cârneci” organizat de Editura Betta (chiar am reușit să facem un schimb de cărți cu celebra familie, noi, dăruindu-Ie romanul „Orașul de carton”, iar doamna Gabriela Banu oferindu-ne „Magistrul și discipolii” de Aureliu Goci (putem spune acum după ce am citit-o, o carte nemaipomenit de frumoasă – valoroasă despre Nae Ionescu și discipolii săi) pe care Editura Hoffman i-a publicat-o în anul 2020…Am văzut-o și ascultat-o pe Paula Romanescu, talentata poetă (și mamă a graficienei Adina Romanescu, care în urmă cu vreo zece ani ne făcea portretul la o întrunire a „Rotondei Valahe”) și, care, acum, ne-a recitat o poezie foarte frumoasă dovedindu-și cunoscuta sensibilitate; Lucian Gruia, Silvan G. Escu… Nu chiar ultimul, că de fapt domnia sa și-a prezentat recitalul acompaniat de propria ghitară în două etape, a fost Traian Chiricuță, un talentat poet contemporan, cantautor, care, de această data, și-a prezentat minunata creație (aplaudată din inimă și imperativul Bravo!) „La Dor Mărunt”, un cântec compus pentru locuitorii comunei Dor Mărunt, din Călărași, unde artistul a făcut o vizită prin anul 2009 și unde a fost impresionat că toți copiii școlari știau rugăciunea „Tatăl nostru” pe de rost, dar și o poezie de Mihai Eminescu!…
*
Valentina Vasile: – …Este o minune că ne-am întâlnit chiar și în aceste vremuri năprasnice dar localitatea Potlogi are niște oameni cu totul deosebiți, niște autorități asemenea, care-și iubesc comunitatea! Și, desigur, nimic nu ar fi fost posibil fără prezența la Potlogi a unor familii de-a lungul timpului care să întemeieze aici un loc destinat eternității…Așa cum spune și dl prof. univ. George Coandă, Potlogi, un loc necesar pentru istoria Țării Românești, și de popas, de analiză și odihnă, pe „Drumul Brâncoveanului între cele două capitale: Târgoviște și București.” Dar să vorbim despre Potlogi, semnificații lingvistice și istorice ale cuvântului…05 februarie 1580 este data de atestare documentară prin hrisovul domnesc al lui Mihnea Voievod…Dar există și documente, doar cu partea moșnenilor, din perioada 1530 – 1532 când Vlad Înecatul „dăduse Potlogiul și sălașurile de țigani alături de alte sate, mânăstirii Potocul (Butoiul).” Sursa din 1580 menționează „stăpânirea jupânului Dragomir, fostul mare vornic împreună cu soția și fiul său asupra satelor Fălcoi, Căptarești, Românești, Obielești, Ciocoveni, Potlogi, Privaliștea, Belivani, Bucoveani, Cârstivești, Curești, cât și sălașurile de țigani, după cum scrie Bâlea Logofătul.”… (Valentina Vasile, „Potlogi, semnificații lingvistice și istorice”.)
Laurențiu Ștefan Szemkovics: – Vă voi prezenta în continuare câteva documente din Arhivele Naționale, reproduse de subsemnatul, câteva componente ale heraldicii medievale și blazonul lui Constantin Brâncoveanu. Acesta din urmă, pe care vi-l prezint este stema prin care Brâncoveanu a fost numit principe al Austriei. Se știe că el a primit titluri înalte în Transilvania, și în Regatul Ungariei. Interesant în descrierea ecestei steme este că pe lângă culorile monarhice austriece: auriul și roșul pe fond azuriu trebuie să remarcăm vulturul bicefal, însemnul puterii imperiului Roman de Răsărit-imperiul Bizantin – preluat și de Sfântul Imperiu Romano German care până în secolul XIX a avut capitala la Viena…
« Această stemă „conferită de îmăratul Leopold I boierului Constantin Brâncoveanu, viitor domn al Țării Românești, împreună cu titlul de conte al Ungariei (Laxenburg, 12 mai 1688, reproducere după Amédée conte de Foras, Notice historique & généalogique sur les princes Bassaraba de Brancovan, Geneve, 1889, pl I …Pentru ca mai târziu, devenit domn al Țării Românești, să-l dobândească și pe cel, transmisibil în primogenitură, de principe al Sf. Imperiu (1695)” („Heraldica Familiei Brâncoveanu sec. XVII – XX” de Radu Tiron) »
George Coandă: – „Drumul Brâncoveanului între cele două capitale ale Țării Românești: Târgoviște și București”…Pe acest drum s-a construit acest Palat voievodal, de la Potlogi, pentru meditația și odihna călătorului domnesc, care circula între cele două capitale (succesive – alternativ n.red.) ale Țării Românești, dar de cele mai multe ori mergea mai departe, dincolo de Carpați, în Transilvania cu care avea legături de stat…Ați auzit ce v-a spus domnul Szemkovics…Palat voevodal, dacă vreți, care este un simbol al sufletului românesc și, nu întâmplător, în lucrarea mea, Târgoviște apare primul, fiindcă Târgoviște a fost capitala reală a Țării Românești timp de 300 de ani! În timp ce Bucureștiul, odată apare în această calitate în timpul lui Mihnea al III-lea care la indicația turcilor o mută de la Târgoviște la București în 1659 (accesul lor la Târgoviște fiind plin de pericole) și, a doua oară, după moartea lui Brâncoveanu, în 1714. Observ în sală niște oameni minunați care fac parte din „gașca” mea (desigur privind conceptul istoric): doamna Ghițescu – o doamnă mare, extraordinară, precum și pe doamna Gabriela Banu și pe acest domn, mare critic literar și istoric, Aureliu Goci. De asemenea trebuie să-l numesc aici și pe acest domn, mare avocat, președinte al CJ, Adrian Țuțuianu, care în timpul său a depus eforturi colosale să fie reabilitat acest palat, dar și în anii 1975-77, când s-a luptat din răsputeri să apere această mare operă de artă brâncovenească. Da domnule președinte, noi românii avem acest defect: să ne pierdem memoria istorică! Situația mă sperie chiar acum de ceea ce se întâmplă în Târgoviștea noastră, în centrul vechi…lăsăm monumente vechi să se prăpădească, precum și case vechi din secolul XIX, pentru a face loc acestor monștri moderni! Nu este rău, dar sunt destule locuri și pentru ei!…În altă ordine de idei, de ce am ales spiritul lui Brâncoveanu, în dizertația mea!?…stimați domni, pentru că în acest moment ne confrutntăm cu războiul acesta împotriva umanității, războiul globalizării, desigur, cineva, încercând cu tot dinadinsul să distrugă memoria istorică a popoarelor, iar în ce privește poporul român, o facem cu mâna noastră! Spun unii, istorici – chiar, că istoria noastră e o făcătură…ce contribuții, vezi Doamne, putem noi, românii, aduce în concertul universal!?
Recent într-un dicționar al unei distinse doamne profesoare, pariziene (tradusă și în limba română în Almanahul Episcopiei), nu există numele nici unui domnitor român, nici măcar al lui Dracula!! În această lucrare România apare cu granițele în Imperiul Otoman de parcă România ar fi fost pașalâc turcesc. Nu este întâmplător acest lucru, de parcă cineva ar avea ceva de împărțit în această parte de lume!…Tocmai de aceea spiritul lui Brâncoveanu trebuie să-l reînviem, să-l retrăim! …Pare că suntem un popor călător pe drumurile deschise chiar de noi. Dar aceste drumuri sunt drumurile unității noastre naționale. Drumurile din spațiul Danubian Carpatic Pontic… Cum vedea Ovidiu acest pământ cu spatele la mare și când scruta orizontul peste Dunăre, până la Carpații de curbură…Întreg spațiul acesta despre care noi vorbim de multă vreme, că este vital pentru poporul nostru…Întorcându-mă la drumurile noastre, drumul dintre Târgoviște și București, pe acest drum s-a scris istorie și nu una oarecare (apropo, ce istorie s-a scris de către romani – credem, împreună cu daci – pe drumurile Daciei, proiectate și construite de aceștia ei și presărate cu castre! Ce documente pentru mileniul III! n.red.).
Brâncoveanu Basarab, și aici îl felicit pe domnul Szemkovics că în lucrarea dumnealui îl numește pe Brâncoveanu, și Basarab!, prin faptele lui între 1688 și 1714 însemnate pe drumul dintre Târgovilște și București a scris multă istorie…Este vorba despre matricea noastră spirituală sau stilistică cum ar spune Lucian Blaga, Matricea Brâncovenească – cum o numim noi. …Trebuie să mai spunem că sunt multe discuții și pro și contra asupra politicii externe a lui Brâncoveanu, dar să nu uităm că România lui Brâncoveanu se găsea într-o situație cu totul specifică fiind între cele trei mai imperii aflate la un apogeu, unul mai puternic decât altul…
Spre sfârșitul dizertației domnului George Coandă, domnia sa, nu a uitat să de-a exemplul lui Brâncoveanu în fața execuției fiului cel mic care își arătease teama față de călău: „să nu ne pierdem credința fiul meu”!…da, chiar și în fața celui mai mare rău, căci viața omului nu durează decât o clipă…A mai spus George Coandă că Constantin Brâncoveanu a fost la capătul de drum a celor 45 de voievozi români pe parcursul celor 300 de ani de existență, până la el.
Aureliu Goci: – …7 ani am fost profesor la Liceul din Snagov și nu mă laud dar cunosc toate mediile de cultură și de religie din jurul Bucureștiului. Desigur nu pot să nu spun că în acea perioadă m-a preocupat mitul lui Dracula, eroul romanului „Dracula” de Bram Stocker, care, trebuie să știm, a făcut furori în lume și a rezolvat și o problemă turistică avantajoasă pentru țara noastră. Am, însă, acum, și eu, un anume rol la această minunată adunare, acela de a-mi îndeplini o obligație care îmi vine din partea Editurii Betta, revistei „Arena literară”, o revistă de literatură foarte bună care adună în jurul ei scriitori de valoare, cum pe mulți, îi văd și în această sală, o înnobilează prin scrierile domniile lor; anume să vă transmit o informație prețioasă, aceea că va avea loc un concurs de poezie ce se desfășoară în numele poetului Radu Cârneci, cu materiale trimise până la data de 25 martie 2921. Înainte de a da citire comunicatului vreau să vă spun că sunt impresionat că văd atâția oameni în aceste vremuri cu totul neprielnice, atâția oameni de cultură care au depășit barierele vremii, suntem totuși în pandemie, dar și în 13 februarie, și care au găsit forță și curaj, și dorință, de a participa la această reuniune. Este drept, nu în fiecare zi ai această ocazie să fi prezent la o reuniune de cenaclu, simpozion, ținut la Palatul Brâncovenesc de la Potlogi! Astfel de reuniuni fac foarte bine mediului literar contemporan, românesc…Iată, mai scriem și noi niște versuri, o proză literară, un studi de istorie…Mai vedem și noi ce fac alții, mai facem și noi un schimb de cărți, mai vedem ce scriu ceilalți, toate, desigur, și ce este mai important, plecând din suflete curate! Acum, ce să mai lungim vorba, să vă trabsmit mesajul:
***
CONCURSUL NAȚIONAL DE POEZIE „RADU CÂRNECI”
COMUNICAT
Revista Arena literarã și Asociația Difuzorilor și Editorilor Patronat al Cãrții organizeazã în anuI 2021 a patra ediție a Concursului Național de Poezie “Radu Cârneci care se va desfãșura în conformitate cu urmãtorul
REGULAMENT
1. Participarea este deschisã poeților de limbã românã, indiferent de vârstã și țara de rezidențã;
2. Poeziile (inedite – care nu au fost publicate ori postate) vor fi scrise în document word, cu diacritice, paginare A4, font TNR de 12, spațiere la 1,15 , vor avea cel mult 5 pagini (5-10 poezii) și vor fi trimise într-un attach doc, prin e-mail pe adresa, arenaliterara@yahoo.com, începând cu data de 15 februarie 2021, orele 00.00, pânã la data de 25 martie 2021, orele 24.00.
Tematica va fi: „NATURA/ PĂDUREA”.
3. Într-un attach separat, tot în format doc, autorul va trimite un scurt CV literar (de ½ pagină A 5, datele de contact (nume și prenume, adresa de domiciliu sau rezidențã, numãrul de telefon și adresa de e-mail) și o fotografie bust. În acest atașament se va preciza expres opțiunea fermã de a achiziționa (sau nu) ANTOLOGIA concursului (2 ex.-70 lei, inclusiv trimiterea prin poștă, la domiciliu în România).
După finalizarea selecției poeziilor ce vor fi incluse în antologie, autorii vor fi anunțați precizându-li-se termenul și modalitatea de plată a antologiei.
4. Jurizarea se va face în perioada 25 martie – 15 aprilie, grupajele de poezii selectate vor fi supuse atenției unui juriu format din 5 scriitori de prestigiu (3 poeți și 2 critici).
5. Rezultatele vor fi anunțate în revista “Arena literarã” nr. 21, în alte publicații de profil, pe Facebook (pagina Roșu Nae) și în grupul Arena literară, pe site-ul: http://editura-betta7.webnode.ro, pe alte site-uri culturale.
6. Se vor acorda diplome și Premii:
– Marele PREMIU- editarea gratuită a unui volum de poezii de 100-120 pagini, în 150 ex:
– Premiul Special „Radu Cârneci”, editarea gratuită a unui volum de poezii de 100 pagini, în 120 ex.
– Premiul Special „Dragoș Vrânceanu”, editarea gratuită a unui volum de poezii de 100 pagini, în 100 ex.
– Premiul Special „Nicolae Labiș”- editarea gratuită a unui volum de poezii de 100 pagini, în 75 ex.
– trei MENȚIUNI, constând în cărți oferirte de membrii A.D.E.P.C.
– Pentru alte grupaje evidențiate de juriu, se vor oferi DIPLOME DE MERIT.
Cele mai bune poezii, pe lângă apariția în Antologia concursului, vor fi publicate în numerele următoare ale Arenei literare și în alte publicații de cultură cu care colaborăm.
7. La propunerea juriului, cele mai valoroase 50 grupaje de poezii trimise pentru concurs, vor fi incluse într-o ANTOLOGIE.
Alte precizări:
– Nerespectarea condițiilor de la pct.2 și 3 , va conduce la eliminarea din concurs a grupajelor respective.
– Organizatorii pot decide neincluderea în antologie a participanților care nu doresc achiziționarea ei, indiferent de locul ocupat.
Arena Literară
*
TRAIAN CHIRICUȚĂ
(cantautor)
LA DOR MĂRUNT
(Se dedică copiilor din comuna Dor Mărunt
jud. Călărași, care, mai toți, elevi, cunosc o
poezie de Mihai Eminescu și spun pe de
rost „Tatăl nostru”)
La Dor Mărunt se simte bine țara
Se împlinesc copii la Dor Mărunt
Poeții pun cu sufletele vara
Să umble după aur în cuvânt.
La Dor Mărunt se întâlnesc românii
Ca la un Ipotești de Bărăgan
La Dor Mărunt își bucură străbunii
Cu inima lui mare un țăran.
Refren
Fără lege și iubire
Fără ordine și rost
Va rămâne-o amintire
Din poporul care-am fost.
Fără lege și iubire
Fără ordine și rost
Va rămâne-o amintire
Din poporul care am fost
…
La Dor Mărunt sub cerul său dintâi
Trecutul țării vine să rămână
Cu Eminescu dorm sub căpătâi
Și casele și apa din fântână.
La Dor Mărunt câmpia știe rostul
La toate câte sunt și câte-au fost
La Dor Mărunt pe lângă „Tatăl nostru”
Se spune Eminescu pe de rost.
Refren
….
La Dor Mărunt când pruncul se botează
Când Tatăl Fiul Preot vin și spun
Iubirea lor pe creștet îi urează
Să fii ca Eminescu de român.
La Dor Mărunt precum cândva-n Flămânzi
Românii tăinuiesc o socoteală
Pe Eminescu n-ai cum să-l ascunzi
Ei pentru Eminescu fac răscoală.
Refren
….
La Dor Mărunt a scris mai ieri o carte
Biserica în grai medieval
Și l-a rugat de-acolo de departe
Să ni-l trimit-acasă pe Mareșal
Pe Țepeș, pe Mihai întregitorul.
Pe Decebal, Mușatin din Brâncoveni
Când va veni acasă visătorul
Să-l apere o țară de oșteni.
Refren
….
În încheierea lucrărilor simpozionului, discuțiile, impresiile și opiniile au continuat în tradiția locului la Hanul Brebenel – Manager Uti Gheorghe…
NOTA: vezi în Video Arhiva www.culturaarsmundi.ro imagini și sunet de la fața locului cu titlurile: « GEORGE COANDA – SIMPOZION „POTLOGI-440” » și « POTLOGI – 440. TRAIAN CHIRICUȚĂ: „LA DOR MĂRUNT” »
Simona Maria KIS
Simon Petru CICK
