Pe parcursul trăirilor noastre, când, de-a lungul anilor timpul așează lucrurile, impresiile despre un om se cristalizează inevitabil, într-o direcție sau alta, personalitatea acestuia, percepută obiectiv sau chiar subiectiv, se formează în memoria contemporanilor și rămâne conturată pentru posteritate.
Așa stau lucrurile și cu distinsul nostru octogenar, Gheorghe Deaconu, născut în 22 august 1944, care s-a format, a acționat cu pasiune în planul culturii populare și s-a dedicat cu o copleșitoare voință promovării autenticității în creația folclorică și de artă populară.
Domnul Gheorghe Deaconu s-a remarcat încă de tânăr în câmpul cercetării și s-a impus ca nimeni altul, prin lucrări proprii, în etnologia românească, atât ca teoretician cât și practician, reprezentând acest domeniu la nivel național, într-un spirit tradițional, înnoitor, de tip haretian.
Pentru a contura portretul său spiritual și cel de autentic profesionist, chiar în câteva pagini, este foarte greu și chiar dificil să reușești să redai concis și sugestiv pasiunea consecventă și rigoarea etnologului, vocația și truda cercetătorului, izbânzile și rezultatele manageriale care îl așează, pe sărbătoritul nostru, la un loc potrivit și binemeritat în istoria culturii vâlcene.
Fiind un specialist recunoscut în folclor și etnografie, pregătit la școala modernă a profesorului Mihai Pop, prof. Gheorghe Deaconu a performat în domeniul culturii populare dar, mai ales, în acțiunile culturale organizate în Vâlcea, atât înainte de 1989, cât și în anii postdecembriști. De menționat că în această perioadă dânsul și-a menținut verticaltatea morală și profesională, printr-o rezistență și adaptare rațională și echilibrată, în furtunile efemere ale tulburătoarelor vremuri. L-am perceput întotdeauna, în această perioadă zbuciumată, nu ca pe un funcționar conștiincios, deși era, ci ca pe un împătimit credincios unui țel, unui ideal.
Etnologul nostru are în personalitatea sa pe specialistul care n-a înțeles și nu înțelege activitatea dedicată culturii ca pe o slujbă oarecare, ci ca pe o misiune sacră, căreia i s-a dedicat cu competență și pasiune. Cu prestigiul și experiența profesională dobândite înainte de 1989, Gheorghe Deaconu a fost unul dintre cei chemați să participe, decizional vorbind, la tranziția dintre cele două etape. Așa se explică faptul că dânsul, timp de mai bine de trei decenii, a condus activitatea Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Vâlcea, realizând – cu propria inițiativă, o strategie etnoculturală și o metodologie de acțiune riguroase. La capătul unui efort asumat, ca director al acestei instituții culturale, a făcut ca instituția să depășească condiția de instituție eminamente administrativă și de colectare și centralizare a informațiilor cultural-artistice, a făcut-o să redevină o instituție de creație, de păstrare și cercetare a tezaurului nostru cultural.
Într-o perioadă tulbure, de căutări, pentru așezarea instituției pe baze noi, în acord cu noul mers istoric al țării după ¢89, cel pe care îl aniversăm astăzi a reușit, în colaborare cu personalul din structurile pe care le-a condus și coordonat, să așeze lucrurile pe un făgaș normal, învingând obstacole ale „timpului debusolat”, interese obscure sau chiar de rea voință. A acționat cu perseverență și convingere pentru a da un suflu nou unei instituții în plină reconstrucție.
În întreaga sa activitate a folosit un stil de muncă sever cu propria persoană, dar și cu cei din jur, îndreptat spre lucrul bine făcut și asumat corespunzător. Pentru dânsul, izvorul, fapta culturală, reprezintă un obiectiv suprem pe care l-a slujit mai bine de o jumătate de secol, și, în acest timp, am remarcat, pe lângă starea creativă în care s-a aflat în această perioadă, stăruința de a se perfecționa neîncetat, în domeniul în care a lucrat și cercetat, însuflețit de aceeași pasiune și dorință de a contribui la un mers înainte al comunității în care trăiește.
Este demn de relevat activitatea de cercetare științifică și programatică desfășurată de profesionistul nostru, care, înainte și după 1990, a pus în circuitul cultural-științific zeci de lucrări de autor și coautor, nenumărate studii și articole de specialitate, comentarii științifice – prezentate la sesini științifice și simpozioane, la cele mai multe dintre aceste manifestări fiind inițiatorul și organizatorul lor. De altfel, obiceiurile, firea și datinele, mentalitatea, psihologia socială românească, tradițiile și celelalte valori ale neamului nostru, sunt prezente în opera culturală a domnului Gheorghe Deaconu.
Între multiplele sale preocupări, merită a fi subliniată contribuția sa conceptuală la redefinirea haretismului în educație, ca și faptul că în județul Vâlcea a fost un eșantion reprezentativ de educatori dedicați aplicării creative a acestui curent în cultura și învățământul românesc de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui următor; în Vâlcea, după cum spune Domnia sa, „sămânța haretismului a rodit viguros și durabil grație unei fecunde tradiții culturale și a unor distinși dascăli ai catedrei și amvonului”, aceasta fiind o remarcă de mare importanță în redescoperirea filonului de continuitate a culturii noastre contemporane.
Trebuie amintit că, în toate organizațiile, asociațiile și fundațiile cultural-științifice din care a făcut parte, Gheorghe Deaconu și-a pus amprenta sa productivă, în activitatea desfășurată de acestea. De pildă, în cadrul Forumului Cultural al Râmnicului, fiind membru fondator de bază (2001), prin contribuția sa, s-a proiectat și asigurat, prin idei și acțiuni (desfășurate la Clubul oamenilor de știință, artă și cultură – pe care îl conducea), o activitate întensă și o existență fructuoasă a acesteia, cu ecouri pozitive în circuitul cultural național.
Împreună am lucrat, aproape două decenii, pentru menținerea în câmpul editorial vâlcean a revistei „Studii vâlcene” și am rămas profund impresionat de seriozitatea și dăruirea cu care își asuma responsabilitatea, fie ca redactor, corector sau coordonator al revistei menționate, cât și a celorlalte cărți care au apărut și apar în Editura sa „Fântâna lui Manole”. Este de notorietate exigența cu care parcurge textele pregătite pentru tipar, meticulozitatea cu care cercetează informațiile cuprinse în materialele date editurii sale, cât și rezultatele deosebite obținute pe linie de organizare și editare în volum. La fel procedează și la editarea unor publicații sau proiecte de specialitate sau pentru publicul larg, a unor sinteze, documentare, organizarea de manifestări științifice cu participare județeană și națională, a unor expoziții tematice, omagiale sau aniversare, care au avut și au un impact pozitiv asupra publicului vâlcean, specialiștilor în domeniu, a cercetătorilor cu experiență sau a celor aflați la început de drum.
Cunoaștem prea bine că astăzi, mai mult ca oricând, naționalismul are un aer suspect și desuet. A devenit aproape un act de curaj afirmarea simțămintelor firești față de propria țară, față de tradițiile strămoșești. În contrast cu aceste îngrijorătoare realități, la profesorul etnolog Gheorghe Deaconu, iubirea față de țară este mai mult decât un adevărat cult. Aceasta se constată și se afirmă prin întreaga sa activitate. Dânsul și-a conceput, își construiește opera și se manifestă în toate discursurile, sub semnul ideei naționale și insuflă întotdeauna mândria de a fi român, dragostea de țară și valorile ei. Aș mai adăuga că, el nu este numai un specialist înzestrat, bine pregătit în domeniul său predilect – folclorul, dar s-a dovedit și un om de suflet, cu dorința de a face bine, de a se dărui chiar unor semeni ai săi. Este un om onest, bine întemeiat în tot ce face, dar și voind a fi de folos și în această lume în care, din păcate, interesul primează și sunt puțini cei care înțeleg că țelul omului nu este legat doar de bunăstarea și împlinirea propriei persoane ci, mai ales, de folosul pe care îl dă societății și țării sale. Gheorghe Deaconu este un astfel de om, cu o largă deschidere către semenii săi, cu dorința de a face bine și de a ajuta, a se implica și sprijini cauzele bune și, mai ales, a fi de folos societății din care face parte.
Prietenul pe care-l aniversăm astăzi, nu stă închis în vreun turn de fildeș ci îl percem prezent, lângă noi, dorind a face bine, a ajuta. Interesul său constă în încurajarea în activitate a celor din jur, în special a celor în devenire, a făcut-o în trecut, o face și astăzi. Dorința de continuitate, de a preda, cu toate realizările și planurile, ștafeta următoarei generații, a fost și a rămas o obsesie a lui Gheorghe Deaconu. Privind în viitor, dumnealui consideră că vocația și misiunea oamenilor de folclor vâlceni „trebuie să depășească salahoria culturală și mărginirea provincială” și să aspire „spre asumarea unor proiecte de anvergură națională, capabile să propulseze identitatea și personalitatea culturală a Vâlcii ca spațiu al localismului creator”. Într-o astfel de direcție acționează astăzi prietenul nostru, împovărat de un optimism primăvăratec.
Pentru mine, Gheorghe Deaconu este un OM remarcabil prin tot ceea ce a făcut profesional, cultural-științific și voluntar, un cărturar de tip haretian de prestigiu și echilibrat, un reper pentru generațiile care ne urmează, un om cu o mare demnitate și iubitor de România. În concluzie, este un om de mare preț, demn de stima și aprecierea tuturor celor care l-au cunoscut și îl cunosc. Nu-i pot ura, la această rotundă aniversare – vârsta de 80 de ani – decât viață cu sănătate în continuare și multe, multe împliniri.
