La Vaideeni, comunitate cu profunde sentimente româneşti, s-a omagiat, printr-un proiect cultural al Fundaţiei VAIDEENII, numit simbolic „Vaideeniul Regal!”, Centenarul Încoronării Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria, la 15 octombrie 1922, la Alba-Iulia, ca Regi Întregitori ai României Mari.
Ideea unui astfel de proiect mă bântuia de multă vreme, plămădindu-l în tăcere, susţinându-l cu încăpăţânare şi punându-l în practică la Vaideeni, la Pensiunea „Moara Viselor”, în perioada 8-17 octombrie 2022, cu ajutorul prietenilor din Consiliul Director al Fundaţiei VAIDEENII: Ion (Nuşu) Jinaru, Ghiorghiţă Titel, Dumitru (Mitică) Vinereanu, Alexandru Handolescu, Oana Burticioaia, Vladimir (Victor) Dumitrescu, Ivan Jinaru şi Tatiana Tănase.
De ce „Vaideeniul Regal”?
În primul rând pentru că, majoritar, oamenii din Vaideeni sunt de obârşie din Ardeal, leagănul românismului, oameni care nu şi-au uitat originea şi credinţa şi care au în ADN-ul lor întipărită ca o engramă întoarcerea la tradiţia monarhică, tradiţie – refugiu al oamenilor educaţi.
În al doilea rând pentru că unul din poeţii-păstori ai Vaideeniului, Dumitru Vartolomei Tărtăreanu, rănit în Războiul Întregirii Neamului şi aflat pe un pat de spital din Iaşi, primind îngrijirea taumaturgică a Reginei Maria, i-a dedicat o poezie „Dor de păstor”, transcrisă de regină în memoriile sale la data de vineri 27 aprilie / 10 mai 1918: „M-am dus cu Mignon (Mărioara fiica Regelui Ferdinand şi Regina Maria, a ajuns Regină a Iugoslaviei – n.ns) la Spitalul Elena Doamna (din Iaşi), unde am decorat trei sanitari. Unul dintre răniţi, cioban de lângă Horezu, mi-a citit o doină înduioşătoare, pe care mi-a compus-o azi-noapte, ştiind că de dimineaţă urma să vin – versuri tare frumoase, le lipesc aici pe pagina alăturată. Şi e un simplu păstor de pe dealurile care înconjoară scumpul meu Horezu.” (Maria, Regina României, Jurnal de război, vol. II, Bucureşti, Editura „Humanitas”, 2015, p.100)[*]
Şi nu în ultimul rând, în aminirea prezenţei Regelui Mihai şi a Reginei Ana la Vaideeni, la 27 iunie 1998, vizită ce a rămas adânc întipărită în memoria oamenilor şi a locurilor.
Fundaţia VAIDEENII, având ca preşedinte pe Ion (Nuşu) Jinaru, şi-a asumat rolul de organizator al acestui omagiu adus înaintaşilor, proiectul „Vaideeniul Regal!” fiind continuator al proiectului „Eroii nu se plâng, Eroii se slăvesc!” (2017, proiect comemorativ şi restaurator al celor ce au biruit ori s-au scarificat pentru Întregirea Neamului) şi deschizător de drum pentru proiectul „SusŢinem Eroii!” (proiect ce îşi propune scoaterea din negura vremurilor a personalităţilor din comuna Vaideeni ).
Au răspuns la chemarea civică a Fundaţiei VAIDEENI, pentru susținerea acestui proiect domnul primar Daniel-Achim Băluţă şi Consiliul Local Vaideeni, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Vâlcea (director – prof. dr. Florin Epure), Muzeul Judeţean „Aurelian Sacerdoţeanu” Vâlcea (director – prof. dr. Claudiu Aurel Tulugea) şi Centru Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea (director – Alin Pavelescu).
Proiectul cultural „Vaideeniul Regal” a cuprins trei evenimente etno-culturale:
Tabăra de creaţie artistică „Vaideenii, istorie în culori”.
Această ediţie, ediţia a II-a – ediţia de toamnă, a avut drept scop conservarea şi promovarea patrimoniului material şi imaterial al comunităţii din Vaideeni, eternizarea lui prin opere de artă plein-air şi dezvoltarea educației artistice în rândul publicului.
Tabăra a reunit artişti plastici recunoscuţi naţional şi internaţional: Sterică Bădălan – Galaţi, Marta Deleanu -Cluj Napoca, Ion Drăghici -Bucureşti, Cornelia Gherlan -Bucureşti, Florin Mihai -Bucureşti, Gheorghe Mosorescu -Brăila, Ioan Oratie -Bucureşti, George Păunescu -Bucureşti, Alexandru Ştefăniţă-Bucureşti şi Pavel Torony -Timişoara.
Timp de 10 zile, timp în care s-au apropiat de sufletul vaideeanului, de murmurul izvoarelor şi freamătul muntelui, pictorii au creat opere valoroase de artă, 20 dintre acestea intrând în patrimoniul Fundaţiei VAIDEENII, adăugându-se celor 20 de tablouri de la prima ediţie –ediţia de vară.
Reuşita acestor ediţii se datorează, în mare măsură, curatorului taberei, doamnei Liliana Beu (director adjunct Muzeul Judeţean „Aurelian Sacerdoţeanu” Vâlcea), „naşa” acestei manifestări cultural-artistice, prin denumirea dată.
De menţionat că locul unde s-au ţinut atelierele de creaţie şi vernisajul au aparţinut lui Victor Apostoloiu, cunoscut în lumea artişilor plastici români şi originar din Vaideeni (a se vedea pe afiş creaţia sa „Fluieraşi”).
Fundaţia VAIDEENII îşi propune să continue această manifestare prin organizarea unor noi ediţii de iarnă şi de primăvară, ca mai apoi să editeze un album cu „anotimpurile” Vaideeniului.
Festivalul „S-o facem de oaie!”, festival de epigramă şi pastramă.
Aflat la ediţia inaugurală, cu temerile şi cu aşteptările inerente, acest festival a urmărit promovarea valorilor tradiţionale ale comunităţii din Vaideeni, gastronomia, arta artizanală, umorul acesteia şi perpetuarea acestora prin generaţia tânără.
Moderat de domnul Bogdan Popian, spectacolul umoristic a fost susţinut de epigramişti cu renume, şi anume: Grigore Dobreanu – Târgu Jiu, Alexandru Hanganu – Brăila, Florin Rotaru – Buzău, Mihai Sălcuţan – Buzău, Stela Şerb – Brăila, Ion Toderaşcu –Vaslui, de vâlcenii Ion Micuţ, Gheorghe Cărbunescu şi Alexandru Neagu (ultimul profesor de matematică la Şcoala gimnazială „Luca Solomon” din Vaideeni) şi a fost o adevărată încântare pentru numerosul public, momentele umoristice fiind suplimentate de recitalurile cantautorului Dan State şi ale grupului folcloric „Moştenitorii” din Pietrari, cei prezenţi beneficiind gratuit şi de portretele realizate de caricaturistul Cornel Chiorean.
După „burta de râs”, servită de epigramişti, a urmat o porţie de produse tradiţionale ciobăneşti, producătorii locali au încins grătarele şi au aţâţat focul sub ceaunele atârnate în crăcane, frăgezind pastrama şi tocanul de oaie, stâmpărate cu mămăligă şi brânză, udate cu ţuică şi vin şi îndulcite cu gogoşele, miere şi „socată”.
La târg au participat şi meşterii populari locali, păstrători ai artei tradiţionale, făuritori la străvechiul „război de ţesut” a feţelor de masă, a draperiilor, săculeţelor şi covoarelor de zestre – Ioana (Onica) Stăniloiu, a prelucrarea pieilor pentru cojoace -Ionel Ciontea sau dăltuitori în lemn pentru obţinerea obiectelor de uz casnic cu iz de artă – Stan Dumitru.
Un minispectacol artistic susţinut Ana Maria Gheorghescu şi Marius Ţugulescu, acompaniaţi de formaţia Marian Bădulescu, cu toţii fii ai satului, au umplut de bucurie inima celor aproximativ 350 de participanţi, îndemn pentru continuitate şi dezvoltare viitoare (inclusiv un târg de animale).
Expoziţia „Vaideeniul şi Casa Regală a României” a readus în memoria vizitatorilor sentimentele
trăite în timpul prezenţei Regelui Mihai şi a Reginei Ana la Vaideeni, în 27 iunie 1998, fotografiile expuse oprind timpul în loc.
Realizată graţie arhivei personale a domnului Adam Jinaru, primarul de atunci al comunei Vaideeni, expoziţia foto a generat amintiri – surse istorice pentru cei ce se vor încumenta la scrierea istoriei Vaideeniului: primirea Majestăţilor Lor cu pâine şi sare, dar şi cu plosca cu rachiu şi fluierul doinitor, semnarea în Cartea de Onoare a Căminului cultural „Vartolomei Todeci” din Vaideeni, întâlnirea de taină cu „doamna munţilor” Lucreţia Ciobanu, hrănirea fără frică cu mămăligă din mână, de către Regina Ana a câinilor aparținând ciobanului Ion Grătar la stâna din Ursu şi multe şi multe …
Anul 2023 este anul în care se împlinesc 25 de ani de la această vizită istorică la Vaideeni, eveniment ce trebuie marcat ca atare şi deja Fundaţia Vaideeni creează scenarii pentru omagierea cum se cuvine a acestei clipe de veşnicie, inclusiv aducerea la Vaideeni a Majestăţii Sale Regina Margareta, Custode al Coroanei.
Mulţumiri sincere se cuvin şi celor care au contribuit financiar, personal sau prin societăţile economice pe care le administrează, la reuşita „Vaideeniului Regal!”: doamnelor Flori Pătruşcă şi Irina Crăciunescu precum şi domnilor Adam Crăciunescu, Grigore Crăciunescu, Bogdan Ţuglui, Valerian Miuţă, Vasile Sărdăroiu, Gabriel Pavelescu, Ion (Nuşu) Jinaru şi Andrei Handolescu.
Succesul acestui proiect, reflectat în mass-media locală şi naţională, obligă la ridicarea ştachetei şi la diversificarea evenimentelor, parteneriatul durabil între UAT Vaideeni şi Fundaţia Vaideenii, încheiat recent, fiind o dovadă a înţelegerii acestor necesităţi.
[*] DORUL DE PĂSTOR, Maiestăţii sale, Regina Maria a României, Iaşi, 25 aprilie 1918.
*Scrisă de Tărtăreanu Vartolomei Dumitru, caporal Regimentul 3 Olt, detaşat la Regimentul 2 Vâlcea, domiciliat comuna Vaideeni, jud. Vâlcea, plasa Horezu., rănit de două ori pe câmpul de onoare, odată la Argeş, lângă Sălătruc 1916, a doua oară la ofensiva de la Mărăşti 1917.
| I Mai doresc în astă lume Până acasă să mă duc Ca să văd mama Regină Şi-a ei mână să-i sărut. | IV O dorim la noi să vie Blondă zână ce-am visat Că-i prea dulce la privire Cu chip mândru minunat | VII Cât trăiesc în astă viaţă, Vreau s-o văd necontenit, Din Regină – Împărăteasă, Din Apus în Răsărit. | X Sus pe muntele cel mare, Şi pe vârful plin de nor Voi călca din piatră-n piatră, Cântând cântece de dor. |
| II Este mândră la făptură, Este dulce la cuvânt, E înaltă la statură, Ca un brad de munte sfânt. | V. Parcă-ar fi din cer picată Doamne, dulcele-ei grai Când la-uzi din Iad te scoate Şi te lasă tocma’n Rai. | VIII Căci acasă când voi merge, Foarte mult sunt depărtat Şi din vârfurile line Voi privi către palat. | XI Şi oiţele băluţe Pasc la iarbă şi verdeaţă, Eu cu păr lăsat pe frunte. Le cânt doina cu dulceaţă. |
| III Păr de aur îi luceşte Pe-al său cap încoronat Ochii albaştri ce priveşte Parcă-i cerul înstelat. | VI Ea alină mult durerea Şi-ndulceşte suferinţi Când o vezi atât de bună, Uiţi de fraţi, uiţi de părinţi. | IX Că –s păstorul de la turmă, Ciobănaşul de la oi Ce trăiesc în vârf, la boare Pe sub norii plin de ploi. | XII Sunt păstorul de la stână Sunt păstorul visător, Sus pe munte –n floricele Voi muri pătruns de dor. |
| XIII Iar pe zâna Ţării mele Vreau s-o văd purtând cu fală O coroană ce sclipeşte, O coroană Imperială. |
